Festivalul Vară Magică se încheie spectaculos pe 13 august, cu un concert aniversar susținut de violonistul Liviu Prunaru, dirijor și solist al serii, alături de Orchestra de Cameră Radio. Publicul este invitat să se bucure de un program rafinat, cu lucrări de Vivaldi și Ceaikovski, într-o seară dedicată eleganței muzicii clasice și unei cariere internaționale excepționale.

Pe 23 și 24 iulie 2025, Ateneul Român devine scena unui eveniment rar și cu adevărat remarcabil: Integrala Concertelor pentru Pian și Orchestră de Ludwig van Beethoven, cu Orchestra Festivalului Vară Magică și Andrei Licareț – solist și dirijor.

Miercuri, 2 iulie 2025, de la ora 19:30, Ateneul Român va răsuna sub semnul armoniei și al geniului muzical absolut. Debutul ediției a XIV-a a Festivalului Vara Magică aduce în prim-plan un concert cu totul special, intitulat „Mozart Forever”, o celebrare a capodoperelor compozitorului vienez care a marcat definitiv istoria muzicii. Evenimentul promite o seară de neuitat, plină de rafinament, emoție și virtuozitate.

Protagonista serii este Camerata Regală, o orchestră de cameră care s-a impus în ultimii ani prin profesionalism, coerență stilistică și o sonoritate aparte. Formată din muzicieni tineri, dar deja consacrați, Camerata a devenit un nume de referință pe scenele românești și internaționale, reușind să cucerească publicul prin fiecare apariție.

La pupitrul dirijoral se va afla Constantin Grigore, un artist cu o prezență elegantă și o viziune clară asupra discursului muzical. Experiența sa vastă și afinitatea pentru repertoriul clasic garantează o interpretare echilibrată și plină de expresivitate a lucrărilor lui Mozart.

Concertul îl va avea ca solist pe clarinetistul Petru Pane, un tânăr muzician de excepție, apreciat pentru sensibilitatea interpretativă și pentru profunzimea cu care abordează partiturile. În Concertul pentru clarinet în La major, K.622, Pane va avea ocazia să dezvăluie întregul spectru de culori și nuanțe ale acestui instrument, într-o lucrare de o frumusețe tulburătoare.

Programul serii este un omagiu adus exclusiv lui Wolfgang Amadeus Mozart. În deschidere, publicul va fi întâmpinat de vivacitatea și eleganța Uverturii operei „Nunta lui Figaro”, o piesă plină de energie și spirit teatral. Va urma Concertul pentru clarinet, una dintre ultimele și cele mai îndrăgite lucrări ale compozitorului, ce combină lirismul profund cu o tehnică rafinată. În a doua parte a serii, va fi interpretată Simfonia nr. 41, supranumită „Jupiter” – o capodoperă a simfonismului clasic, ce impresionează prin forță, echilibru și complexitate contrapunctică.

Vă invităm așadar să pășiți în universul muzicii lui Mozart, alături de unii dintre cei mai valoroși artiști ai momentului, într-un cadru de poveste – Ateneul Român. Festivalul Vara Magică vă așteaptă să trăiți bucuria muzicii la cel mai înalt nivel!

Festivalul Internațional ”Vară Magică” revine la Ateneul Român din București, cu opt seri de muzică clasică, desfășurate între 2 iulie și 13 august, în fiecare miercuri (și într-o joi), de la ora 19:30.

Ajuns la ediția a XIV-a, festivalul păstrează direcția artistică apreciată de public și propune în 2025 tema „Maeștri și capodopere” – un parcurs muzical construit în jurul marilor compozitori și al unor interpreți de prim-plan ai scenei clasice românești și internaționale.

Deschiderea are loc miercuri, 2 iulie, cu „Mozart Forever” – un concert integral dedicat compozitorului vienez, cu Orchestra Camerata Regală, dirijor Constantin Grigore și solistul Petru Pane la clarinet. Programul concertului inaugural va fi și el pe măsură. Uvertura „Nunta lui Figaro” reflectă măiestria lui Mozart de a îmbina energia ritmică cu umorul subtil, creând o atmosferă vibrantă și anticipativă pentru opera sa comică. Concertul pentru clarinet în A major, K. 622, scris pe măsura unei prietenii apropiate cu clarinetistul Anton Stadler, este o lucrare de o delicatețe rară, în care clarinetul își dezvăluie capacitatea de a exprima atât fragilitatea, cât și profunzimea emoțională. În incheiere, Simfonia nr. 41 „Jupiter”, ultima și una dintre cele mai impresionante simfonii ale lui Mozart se remarcă prin complexitatea sa contrapunctică, fiind o capodoperă ce unifică tehnica sofisticată cu o forță expresivă care transcende timpul.

Pentru această ediție, organizatorii au pregătit pentru iubitorii muzicii clasice o serie de concerte deosebite. Astfel, pe 23 și 24 iulie (miercuri și joi), va fi prezentată Integrala concertelor pentru pian de Beethoven, unde Andrei Licareț va fi atât solist, cât și dirijor: un adevărat maraton al muzicii clasice. Pe apreciatul violonist Alexandru Tomescu, prezent în festival în două rânduri – pe 9 iulie și 6 august, spectatorii îl vor putea întâlni alături de Orchestra de Tineret a Republicii Moldova cu un program Beethoven, dar și alături de Dragoș Ilie, solist chitară, într-un Recital Paganini. De asemenea, o seară desosebită va fi pe 16 iulie, când Ansamblul Cameral al Filarmonicii „George Enescu” lansează o Invitație la vals. Festivalul se va încheia în data de 13 august cu un concert aniversar, dedicat celor 50 de ani de carieră a violonistului Liviu Prunaru, alături de Orchestra de Cameră Radio.

Dorin Ioniță, inițiatorul festivalului, ne mărturisește: „În fiecare vară, încercăm să aducem mai mult decât muzică pe scena Ateneului: dorim să creăm întâlniri unice și emoții autentice care să rămână vii în inimile noastre. Ediția din acest an, „Maeștri și capodopere”, celebrează artiști cu viziune și lucrări care transcend timpul, atingându-ne sufletul într-un mod profund. Fiecare seară de festival este gândită pentru a fi o experiență memorabilă, care nu doar îmbogățește, ci și apropie, lăsând o amprentă de neșters, asemenea muzicii de calitate.”

Biletele și abonamentele sunt disponibile online pe www.bilete.ro/festivalul-vara-magica, cât și la Casa de Bilete deschisă la Ateneul Român, în fiecare zi de luni până vineri, între orele 10:00-12:00 și 17:00-19:00. Mai multe detalii puteți găsi pe site-ul festivalului www.varamagica.ro și pe cel al organizatoruluiwww.lanto.ro.

Muzica clasică este un univers vast și fascinant, unde maeștri precum Beethoven, Mozart, Bach, Tchaikovsky și Paganini au lăsat capodopere care continuă să răsune cu intensitate în marile săli de concert ale lumii. Dar ce îi face pe acești compozitori atât de importanți? De ce lucrările lor au ajuns să fie lucrări de referință și ce anume le face nemuritoare?

Geneza capodoperelor – Ingrediente pentru eternitate

Unul dintre cele mai fascinante aspecte ale muzicii clasice este modul în care unele lucrări reușesc să rămână relevante și apreciate de-a lungul decadelor, chiar și de secole. Capodoperele lui Beethoven, Mozart, Tchaikovsky sau Paganini nu sunt doar produse ale unei tehnici impecabile, ci și reflecții ale geniului lor creativ. Ele sunt, în esență, o fuziune între structuri muzicale complexe și o profunzime emoțională rar întâlnită.

De exemplu, „Simfonia nr. 7” de Beethoven sau „Lacul lebedelor” al lui Tchaikovsky nu sunt doar lucrări remarcabile prin tehnica lor, ci și prin capacitatea lor de a evoca un spectru larg de emoții. Inovațiile tehnice, armoniile surprinzătoare, dar și abilitățile extraordinare ale acestor compozitori de a transmite sentimente și povești prin muzică sunt esențiale pentru statutul de capodoperă al acestor lucrări.

Leonard Bernstein, celebrul dirijor și compozitor american, a avut o apreciere profundă pentru lucrările lui Beethoven, considerându-le esențiale pentru dezvoltarea muzicii clasice și pentru înțelegerea umanității prin muzică. Bernstein a vorbit frecvent despre Beethoven cu un mare respect, recunoscându-i geniul de a transforma muzica simfonică și de a adânci semnificațiile emoționale și filozofice ale lucrărilor sale.

În ceea ce privește compozițiile lui Beethoven, Bernstein a subliniat faptul că Beethoven nu a fost doar un inovator tehnic, ci și un creator al unei noi limbaje muzicale care a influențat profund întreaga muzică occidentală. Bernstein spunea despre Beethoven că „nu este doar un muzician, ci un creator de idei”, referindu-se la faptul că lucrările lui Beethoven nu se limitează doar la aspectul sonor, ci adresează și probleme filozofice, umaniste, legate de condiția umană, libertate, suferință și triumf. În opinia lui Bernstein, Beethoven a fost un „rebel” în muzică, al cărui spirit continuă să răsune în fiecare interpretare a lucrărilor sale.

De ce unele lucrări sunt mai apreciate decât altele?

Un alt subiect fascinant în muzica clasică este faptul că nu toate lucrările marilor compozitori au avut aceeași soartă. De ce unele lucrări sunt considerate „capodopere” recunoscute universal, iar altele au rămas relativ necunoscute? Aceasta nu se datorează doar contextului istoric sau preferințelor culturale, ci și impactului emoțional pe care lucrările respective îl au asupra audienței.

Lucrările care rezonează cu ascultătorii nu sunt întotdeauna cele care sunt tehnic cele mai complexe, ci acelea care reușesc să stabilească o legătură profundă cu sufletul audienței. De exemplu, „Nunta lui Figaro” de Mozart nu este doar o capodoperă a comediei muzicale, ci și o lucrare cu o energie vibrantă care captează esența umană într-un mod universal. Pe de altă parte, lucrările mai puțin cunoscute pot să fi avut impact doar asupra unui grup restrâns de audiență în vremea lor.

Tehnică desăvârșită sau o simplă plăcere auditivă?

Unul dintre cele mai importante aspecte ale muzicii clasice este echilibrul dintre tehnica extraordinară a compozitorilor și plăcerea auditivă pe care lucrările lor o provoacă. În timp ce virtuozitatea compozitorilor precum Paganini este un element remarcabil, mulți ascultători de muzică clasică nu sunt profesioniști și se conectează la muzică printr-o cu totul altă abordare.

Așadar, ce face ca o lucrare să fie apreciată de publicul larg? Unele dintre cele mai apreciate lucrări nu sunt doar complicate tehnic, ci sunt și accesibile emoțional. Acestea reușesc să exprime idei și sentimente universale care sunt înțelese dincolo de barierele tehnice. Este vorba despre acea „magie” pe care o aduce muzica: frumusețea unei lucrări ce te poate face să plângi, să râzi sau să visezi, indiferent de cunoștințele tale muzicale.

Impactul emoțional și universalitatea lucrărilor mari

Muzica clasică are o putere extraordinară de a transcende timp și spațiu. Capodoperele unor compozitori ca Mozart sau Vivaldi nu doar că sunt tehnic impecabile, dar sunt și extrem de accesibile emoțional. Ele pot vorbi inimii ascultătorului din orice colț al lumii, indiferent de vârstă sau cultură. De exemplu, „Anotimpurile” de Vivaldi sunt recunoscute și iubite pentru frumusețea lor simplă, dar profundă, în timp ce „Simfonia nr. 7” de Beethoven a ajuns să fie un simbol al triumfului și al speranței în fața adversităților.

Unii dintre cei mai mari compozitori au reușit să imortalizeze nu doar muzica lor, ci și momente de schimbare culturală și socială. Beethoven, care a compus în perioada de tranziție între perioada clasică și romantică, a reușit să creeze lucrări ce vorbesc despre libertate, luptă și viziune, făcându-le relevante pentru orice epocă.

Cum au fost apreciați și validați marii maeștri ai muzicii clasice?

Fiecare dintre compozitorii menționați a avut o cale diferită spre recunoaștere, însă, în cele din urmă, toți au fost validați de propria lor capodoperă. Beethoven, de exemplu, a fost adesea văzut ca un vizionar, dar și un personaj controversat în timpul vieții sale. Abia după moartea sa, în special prin intermediul interpreților și dirijorilor din secolul al XIX-lea, muzica sa a fost complet apreciată. Lucrările sale au revoluționat muzica simfonică și sunt acum considerate fundamentale în repertoriul clasic.

Mozart, în schimb, a avut parte de o carieră strălucitoare și a fost deja foarte apreciat în timpul vieții sale, având un impact enorm asupra muzicii din Viena și nu doar. Totuși, după moartea sa prematură, lucrările sale au fost interpretate și apreciate pe scară largă, devenind un simbol al eleganței și al complexității muzicale.

Paganini, cunoscut pentru virtuozitatea sa uluitoare la vioară, a fost, în timpul vieții sale, un adevărat star al scenei muzicale. Dar, spre deosebire de Beethoven sau Mozart, Paganini a fost și subiectul multor mituri legate de abilitatea sa extraordinară. Deși în timpul vieții sale era deja apreciat, reputația sa de „diavolul la vioară” a ajutat la consolidarea unui cult al personalității în jurul său, care a rămas viu și astăzi.

Tchaikovsky, deși adesea considerat un compozitor al melancoliei și al sensibilității, a avut o carieră marcată de nesiguranțe și critici. Totuși, lucrările sale, în special baletele precum „Lacul lebedelor” și „Spărgătorul de nuci”, au devenit unele dintre cele mai iubite și interpretabile lucrări ale muzicii clasice, validându-l ca un titan al muzicii romantice.

De ce continuă să fie relevante capodoperele în contemporaneitate?

Chiar și în fața avansurilor tehnologice și a evoluției muzicii moderne, capodoperele muzicii clasice rămân relevante și apreciate. Aceste lucrări continuă să inspire și să adune mii de oameni în sălile de concert, la fel cum o fac la festivaluri de renume, precum „Vară Magică”. Interesul pentru interpretările noi ale acestor lucrări – oferite de orchestre și soliști de talie internațională – demonstrează cât de profundă este legătura dintre muzică și public.

Astăzi, în fața unor transformări muzicale radicale și a noilor tehnologii care au schimbat modul în care percepem muzica, marele atu al muzicii clasice rămâne autenticitatea și universalitatea sa. Aceste lucrări nu sunt doar partiture pe hârtie, ci un limbaj universal care vorbește dincolo de cuvinte și care face legătura între oameni și istorie.

Muzica clasică este nemuritoare nu doar datorită tehnicii excepționale a maeștrilor săi, ci și datorită impactului emoțional profund pe care îl provoacă. În capodoperele lor, compozitorii precum Beethoven, Mozart, Tchaikovsky și Paganini au reușit să îmbine complexitatea muzicală cu simplitatea expresivității, oferind lucrări ce continuă să captiveze audiențe din întreaga lume. Aceste lucrări nu sunt doar muzică, sunt povești ce trăiesc în fiecare notă și care transcend timpul, rămânând mereu actuale și pline de semnificație.

Vă asteptăm la Ateneu!

Festivalul Vară Magică vă invită să trăiți o experiență unică în acest sezon estival, o oportunitate excelentă de a asculta și de a vă bucura de capodoperele nemuritoare ale marilor maeștri ai muzicii clasice, într-o atmosferă de magie și cultură, într-un cadru perfect pentru a împărtăși bucuria muzicii alături de cei dragi.

Ne bucurăm nespus să anunțăm că și în vara acestui an, tradiția continuă: Festivalul Internațional „Vară Magică” revine cu cea de-a XIV-a ediție! Cu același standard înalt de calitate muzicală și eleganță culturală, festivalul promite să transforme serile toride de vară în adevărate oaze sonore de rafinament și emoție la Sala Mare a Ateneului Român, între 2 iulie și 13 august 2025.

Tema acestui an, „Maeștri și capodopere”, vorbește de la sine. Vom celebra marii compozitori ai lumii și lucrările lor nemuritoare, aduse la viață de artiști excepționali, în cadrul unui program atent curatoriat, care aduce împreună frumusețea clasicului cu prospețimea interpretării contemporane.

Deschiderea festivalului are loc pe 2 iulie, sub semnul geniului mozartian. Sub titlul „Mozart Forever”, Orchestra Camerata Regală, dirijată de Constantin Grigore, alături de clarinetistul Petru Pane, ne va purta într-o călătorie prin capodoperele lui W. A. Mozart: de la exuberanța uverturii operei „Nunta lui Figaro” la delicatețea Concertului pentru clarinet în La major și grandioasa Simfonie nr. 41 „Jupiter”.

Pe 9 iulie, vom pătrunde în universul unui alt titan al muzicii clasice: Ludwig van Beethoven. Sub titlul „Nemuritorul Beethoven”, Orchestra de Tineret a Republicii Moldova, dirijată de Jesko Sirvend, va oferi un regal sonor în compania a trei soliști de excepție – Alexandru Tomescu, Sînziana Mircea și Ștefan Cazacu – interpretând Triplu concert op. 56, Uvertura „Coriolan” și monumentala Simfonie nr. 7.

Seara de 16 iulie va fi una poetică și plină de grație, cu programul „Invitație la vals”, prezentat de Ansamblul Cameral al Filarmonicii „George Enescu”. O colecție de valsuri celebre, semnate de compozitori precum Drigo, Dvořák, Ceaikovski, Sibelius sau Vecsey, ne va aminti că dansul poate fi și o formă de muzică pură – lirică, elegantă și plină de nostalgie.

Pe 23 iulie, pianistul Andrei Licareț debutează un proiect ambițios: „Beethoven – Integrala concertelor de pian”, în două seri consecutive. În prima seară, alături de Orchestra Festivalului Vară Magică, vom asculta concertele nr. 2, 3 și 4 – o adevărată demonstrație de forță, sensibilitate și viziune artistică.

Continuarea acestui maraton beethovenian are loc pe 24 iulie, cu interpretarea Concertelor nr. 1 și 5 – „Imperialul”. Cu aceeași formulă, Andrei Licareț – dirijor și solist – promite o experiență memorabilă pentru orice meloman dornic să descopere sau să redescopere esența creației beethoveniene.

Concertul din 30 iulie, „Bijuterii muzicale”, aduce în prim-plan finețea expresivă a Kameratei Kronstadt, sub bagheta lui Cristian Oroșanu, și strălucirea pianistului Constantin Sandu. De la meditația lui Albinoni la suitele vivace ale lui Holst, programul oferă o paletă sonoră sofisticată, completată de Bach și Mozart – garanți ai perfecțiunii clasice.

Pe 6 august, „Paganini Magic” va cuceri publicul cu un recital special susținut de violonistul Alexandru Tomescu și chitaristul Dragoș Ilie. Cele șase Sonate de Niccolò Paganini vor demonstra virtuozitate pură, dar și o conexiune aparte între două instrumente ce vibrează în armonie.

Ediția din acest an se va încheia pe 13 august cu o seară aniversară: „Liviu Prunaru – 50 de ani cu vioara”, alături de Orchestra de Cameră Radio. Sub dublă calitate de dirijor și solist, Liviu Prunaru va interpreta lucrări de Vivaldi și Ceaikovski, oferind un omagiu carierei sale impresionante și, totodată, o încheiere emoționantă a acestei ediții magice.

Așadar, vă invităm să vă bucurați de magia muzicii clasice chiar și în sezonul estival, într-un spațiu emblematic precum Ateneul Român, alături de cei mai buni muzicieni ai momentului și cele mai frumoase creații ale repertoriului universal.

Pentru program complet și bilete, accesați www.varamagica.ro sau www.lanto.ro și asigurați-vă locul în această călătorie sonoră de neuitat.

Ultimul concert al Festivalului Internațional Vară Magică, pe 21 august 2024 la Ateneul Român, va prezenta Orchestra Sinfonietta și Alexander Sitkovetsky, dirijor și solist la vioară Stradivarius. Programul include lucrări de Prokofiev, Mozart și Mendelssohn.

Pe 14 august 2024, ora 19:30, Ateneul Român va găzdui un concert de excepție susținut de Orchestra Română de Tineret, sub bagheta dirijorului Cristian Mandeal și avându-l ca solist pe clarinetistul Petru Pane.

Pe 23 iulie, la ora 19:30, Ateneul Român va găzdui un concert extraordinar al Orchestrei Simfonice de Tineret Macao, un eveniment special ce celebrează și 75 de ani de relații economice între România și China.

Studiul muzicii clasice în China a avut o evoluție remarcabilă în ultimele decenii, marcând o tranziție de la influențele vestice la dezvoltarea unui cadru educațional robust și autohton. În perioada dinaintea Revoluției Culturale, muzica clasică occidentală era relativ necunoscută în China, cu excepția unor elite urbane care aveau acces la educație străină. Totuși, după deschiderea economică inițiată de Deng Xiaoping în anii ’80, muzica clasică a cunoscut o renaștere semnificativă.

Conservatoarele de muzică din China au început să primească mai mulți studenți și profesori străini, iar instituțiile locale au trimis tineri talente în străinătate pentru a studia la școli renumite de muzică, precum Juilliard și Conservatorul din Viena. Aceasta a creat o bază solidă de muzicieni instruiți care au revenit în țară pentru a îmbogăți scena muzicală națională.

Guvernul chinez a recunoscut importanța dezvoltării culturale ca parte a strategiei sale de soft power. Investițiile masive în infrastructura culturală, inclusiv în săli de concert și teatre, demonstrează angajamentul Beijingului de a promova arta și cultura. De asemenea, inițiativele guvernamentale de a introduce muzica clasică în programa școlară și de a sprijini festivaluri și concursuri muzicale au contribuit la popularizarea acestui gen muzical.

Astefl, China a produs până în prezent mulți muzicieni de talie mondială, precum pianiștii Lang Lang și Yuja Wang, care au devenit vedete internaționale. Orchestrele filarmonice chineze au, de asemenea, un nivel foarte ridicat și sunt invitate să performeze în întreaga lume.

Programului Serii

Concertul susținut de Orchestra Simfonică de Tineret Macao la Ateneul Român promite să fie un eveniment memorabil, celebrând atât muzica clasică, cât și relațiile economice de 75 de ani dintre China și România. Sub bagheta dirijorului Stephen Lam Lik Hin și având-o ca solistă pe talentata oboistă Jessica Hoi Yan Ching, programul serii este divers și captivant:

1. Bun-Ching Lam – Macao 500 de ani – poem simfonic
   • Această lucrare evocă istoria bogată a Macao, un amestec de influențe culturale și istorice, într-un poem simfonic care promite să fie atât emotiv cât și puternic evocator.
2. Joly Braga Santos – Staccato Brilhante, op. 63
   • O piesă vibrantă și plină de viață, “Staccato Brilhante” reflectă măiestria compozitorului portughez și aduce o notă de strălucire serii.
3. Carl Maria von Weber – Uvertura operei Freischütz, op. 77
   • O capodoperă a romantismului german, uvertura lui Weber este plină de dramatism și tensiune, setând scena pentru o seară intensă.
4. Richard Strauss – Concertul în re major pentru oboi şi orchestră mică, AV 144, TrV 292
   • Acest concert pune în valoare virtuozitatea solistei Jessica Hoi Yan Ching, oferind o demonstrație de tehnică și expresivitate în dialog cu orchestra.
5. Ludwig van Beethoven – Simfonia nr. 7 în la major, op. 92
   • Încheind seara într-o manieră grandioasă, Simfonia nr. 7 de Beethoven este una dintre cele mai iubite lucrări ale compozitorului, recunoscută pentru ritmica sa vibrantă și energia exuberantă.

Acest concert nu este doar o celebrare a relațiilor economice, ci și un exemplu viu al interacțiunii culturale, subliniind importanța muzicii ca limbaj universal care unește oameni și culturi.

Ajuns la cea de-a 13-a ediție, Festivalul Internațional ”Vara Magică”, se desfășoară  în perioada 3 iulie – 21 august, la Ateneul Român din București și include nouă concerte de muzică clasică de cel mai înalt. Biletele sunt disponibile online pe bilete.ro și fizic la Casa de Bilete a Festivalului deschisă la Ateneul Român, intrarea din strada Benjamin Franklin nr. 1-3, de luni până vineri, între orele 10:00-12:00 și 17.00- 19.00.

Miercuri 19 iulie, la 19:30, vom avea ocazia de a ne întâni la Ateneul Român cu una dintre cele mai apreciate orchestre din România, Camerata Regală, un ansamblu de excelență care și-a câștigat faima pentru prospețimea, fantezia și înalta muzicalitate a artiștilor săi.

Din 2009 și până în prezent, Camerata Regală a colaborat cu nume importante ale baghetei precum Enrique Garcia Asensio (Spania), Jorma Panula (Finlanda),  Jin Wang (Austria), Zhani Cico (Directorul Operei din Tirana), Mark Stringer ( Austria), Wolfgang Doerner ( Austria), Rony Rogoff (SUA), Sabin Pautza (SUA), Constantin Adrian Grigore, Nicolae Moldoveanu (Elvetia), Vlad Vizireanu (SUA), Horia Andreescu, Cristian Mandeal, Leo Hussain (Music Director at the Landestheater Salzburg),  Cristian Măcelaru (General Music Direktor – Koln) dar si cu solisti de renume: violonistii  Liviu Prunaru, Valentina Svyatlovskaya, Alexandru Tomescu, Rebekka Hartmann (Germania), Cristina Anghelescu, Mihaela Martin, Ioana Goicea, Ana Tifu, Simina Croitoru, Ilian Garnetz, violoncelistul Frans Helmerson, percutionistul Alexandru Anastasiu, flautistii Ion Bogdan Stefanescu, Matei Ioachimescu (Austria) si Boris Lipov (Bulgaria), mezzosoprana Marianne Cornetti ( SUA), sopranele Nelly Miricioiu, Irina Iordachescu, Laura Nicorescu, tenorul Tony Bardon, contratenorul Cezar Florin Ouatu, pianistii Roberto Plano (Italia), Eduard Kunz (Russia), Richard Clayderman (Franța), Ben Schoeman (Africa de Sud), Elizabeth Sombart (Elveția) și Andrei Licareț, trompetistul Flavius Petrescu, actorul Eusebiu Stefanescu și istoricul Theodor Paleologu.

Camerata Regală a susținut concerte și turnee atât în țară cât și în străinătate: Elveția, Italia, Spania, Rusia, Albania, Polonia, Republica Moldova, Germania, Belgia, etc.

Pe 19 iulie, la pupitrul dirijoral îl vom avea pe maestrul Constantin Grigore, o prezență constantă în evenimentele concertistice Cameratei. Atât colaborarea sudată a dirijorului cu ansamblul, cât și vasta experiență profesională, promit o experiență și un eveniment artistic de calitate superioară.

Dirijorul Constantin Grigore a beneficiat de îndrumarea unor maeştri recunoscuţi ai dirijatului, atât în perioada  studiilor urmate în ţară, cât și apoi în Polonia la Academia de Muzică „Karol Lipinski” : Horia Andreescu, Petru Andriesei, Ilarion Ionescu-Galati sau dirijorul polonez Marek Pijarowski. A participat la diverse cursuri de dirijat, precum Malaga Philharmonic Masterclass (Malaga 2017 – prof. Manuel Hernandez Silva), Weimar Meisterkurse (Weimar 2016 – prof. Nicolas Pasquet), “International Masterclass for Orchestral Conducting and Phenomenology of Music” (Craiova 2012 – prof. Konrad von Abel), „Wiener Meisterkurse” (Viena 2008 – prof. Salvador Mas Conde), „The Roads of Romanticism” (Varsovia 2006) și de asemenea a participat la cursuri susținute de Jorma Panula, Jin Wang sau Mark Stringer.

Supriza serii va consta în debutul ca solist-vioară al lui Radu Chișu, artist instrumentist in cadrul Filarmonicii de Stat George Enescu si  Concertmaestru al Orchestrei  Camerata Regala, ansamblu pe care – de altfel – l-a creat, format si sustinut  inca din anul 2009. Calitatile sale violonistice, aptitudinile de lider, cunostintele dobandite de-a lungul anilor, carisma si nu in ultimul rand informatiile genetice mostenite de la tatal sau, regretatul oboist si dirijor Radu Chisu, l-au transformat intr-un artist care face muzica dintr-o dragoste profunda pentru frumos si arta.

Camerata Regală, alături de Constantin Grigore și Radu Chișu vor străluci în Sala Mare a Ateneului, pe 19 iulie, susținuți fiind și de un program magistral: Beethoven și Mozart, într-un concert sugestiv intitulat Dialogul Titanilor.

Vă așteptăm cu drag!