Miercuri, 2 iulie 2025, de la ora 19:30, Ateneul Român va răsuna sub semnul armoniei și al geniului muzical absolut. Debutul ediției a XIV-a a Festivalului Vara Magică aduce în prim-plan un concert cu totul special, intitulat „Mozart Forever”, o celebrare a capodoperelor compozitorului vienez care a marcat definitiv istoria muzicii. Evenimentul promite o seară de neuitat, plină de rafinament, emoție și virtuozitate.

Protagonista serii este Camerata Regală, o orchestră de cameră care s-a impus în ultimii ani prin profesionalism, coerență stilistică și o sonoritate aparte. Formată din muzicieni tineri, dar deja consacrați, Camerata a devenit un nume de referință pe scenele românești și internaționale, reușind să cucerească publicul prin fiecare apariție.

La pupitrul dirijoral se va afla Constantin Grigore, un artist cu o prezență elegantă și o viziune clară asupra discursului muzical. Experiența sa vastă și afinitatea pentru repertoriul clasic garantează o interpretare echilibrată și plină de expresivitate a lucrărilor lui Mozart.

Concertul îl va avea ca solist pe clarinetistul Petru Pane, un tânăr muzician de excepție, apreciat pentru sensibilitatea interpretativă și pentru profunzimea cu care abordează partiturile. În Concertul pentru clarinet în La major, K.622, Pane va avea ocazia să dezvăluie întregul spectru de culori și nuanțe ale acestui instrument, într-o lucrare de o frumusețe tulburătoare.

Programul serii este un omagiu adus exclusiv lui Wolfgang Amadeus Mozart. În deschidere, publicul va fi întâmpinat de vivacitatea și eleganța Uverturii operei „Nunta lui Figaro”, o piesă plină de energie și spirit teatral. Va urma Concertul pentru clarinet, una dintre ultimele și cele mai îndrăgite lucrări ale compozitorului, ce combină lirismul profund cu o tehnică rafinată. În a doua parte a serii, va fi interpretată Simfonia nr. 41, supranumită „Jupiter” – o capodoperă a simfonismului clasic, ce impresionează prin forță, echilibru și complexitate contrapunctică.

Vă invităm așadar să pășiți în universul muzicii lui Mozart, alături de unii dintre cei mai valoroși artiști ai momentului, într-un cadru de poveste – Ateneul Român. Festivalul Vara Magică vă așteaptă să trăiți bucuria muzicii la cel mai înalt nivel!

Festivalul Internațional ”Vară Magică” revine la Ateneul Român din București, cu opt seri de muzică clasică, desfășurate între 2 iulie și 13 august, în fiecare miercuri (și într-o joi), de la ora 19:30.

Ajuns la ediția a XIV-a, festivalul păstrează direcția artistică apreciată de public și propune în 2025 tema „Maeștri și capodopere” – un parcurs muzical construit în jurul marilor compozitori și al unor interpreți de prim-plan ai scenei clasice românești și internaționale.

Deschiderea are loc miercuri, 2 iulie, cu „Mozart Forever” – un concert integral dedicat compozitorului vienez, cu Orchestra Camerata Regală, dirijor Constantin Grigore și solistul Petru Pane la clarinet. Programul concertului inaugural va fi și el pe măsură. Uvertura „Nunta lui Figaro” reflectă măiestria lui Mozart de a îmbina energia ritmică cu umorul subtil, creând o atmosferă vibrantă și anticipativă pentru opera sa comică. Concertul pentru clarinet în A major, K. 622, scris pe măsura unei prietenii apropiate cu clarinetistul Anton Stadler, este o lucrare de o delicatețe rară, în care clarinetul își dezvăluie capacitatea de a exprima atât fragilitatea, cât și profunzimea emoțională. În incheiere, Simfonia nr. 41 „Jupiter”, ultima și una dintre cele mai impresionante simfonii ale lui Mozart se remarcă prin complexitatea sa contrapunctică, fiind o capodoperă ce unifică tehnica sofisticată cu o forță expresivă care transcende timpul.

Pentru această ediție, organizatorii au pregătit pentru iubitorii muzicii clasice o serie de concerte deosebite. Astfel, pe 23 și 24 iulie (miercuri și joi), va fi prezentată Integrala concertelor pentru pian de Beethoven, unde Andrei Licareț va fi atât solist, cât și dirijor: un adevărat maraton al muzicii clasice. Pe apreciatul violonist Alexandru Tomescu, prezent în festival în două rânduri – pe 9 iulie și 6 august, spectatorii îl vor putea întâlni alături de Orchestra de Tineret a Republicii Moldova cu un program Beethoven, dar și alături de Dragoș Ilie, solist chitară, într-un Recital Paganini. De asemenea, o seară desosebită va fi pe 16 iulie, când Ansamblul Cameral al Filarmonicii „George Enescu” lansează o Invitație la vals. Festivalul se va încheia în data de 13 august cu un concert aniversar, dedicat celor 50 de ani de carieră a violonistului Liviu Prunaru, alături de Orchestra de Cameră Radio.

Dorin Ioniță, inițiatorul festivalului, ne mărturisește: „În fiecare vară, încercăm să aducem mai mult decât muzică pe scena Ateneului: dorim să creăm întâlniri unice și emoții autentice care să rămână vii în inimile noastre. Ediția din acest an, „Maeștri și capodopere”, celebrează artiști cu viziune și lucrări care transcend timpul, atingându-ne sufletul într-un mod profund. Fiecare seară de festival este gândită pentru a fi o experiență memorabilă, care nu doar îmbogățește, ci și apropie, lăsând o amprentă de neșters, asemenea muzicii de calitate.”

Biletele și abonamentele sunt disponibile online pe www.bilete.ro/festivalul-vara-magica, cât și la Casa de Bilete deschisă la Ateneul Român, în fiecare zi de luni până vineri, între orele 10:00-12:00 și 17:00-19:00. Mai multe detalii puteți găsi pe site-ul festivalului www.varamagica.ro și pe cel al organizatoruluiwww.lanto.ro.

Muzica clasică este un univers vast și fascinant, unde maeștri precum Beethoven, Mozart, Bach, Tchaikovsky și Paganini au lăsat capodopere care continuă să răsune cu intensitate în marile săli de concert ale lumii. Dar ce îi face pe acești compozitori atât de importanți? De ce lucrările lor au ajuns să fie lucrări de referință și ce anume le face nemuritoare?

Geneza capodoperelor – Ingrediente pentru eternitate

Unul dintre cele mai fascinante aspecte ale muzicii clasice este modul în care unele lucrări reușesc să rămână relevante și apreciate de-a lungul decadelor, chiar și de secole. Capodoperele lui Beethoven, Mozart, Tchaikovsky sau Paganini nu sunt doar produse ale unei tehnici impecabile, ci și reflecții ale geniului lor creativ. Ele sunt, în esență, o fuziune între structuri muzicale complexe și o profunzime emoțională rar întâlnită.

De exemplu, „Simfonia nr. 7” de Beethoven sau „Lacul lebedelor” al lui Tchaikovsky nu sunt doar lucrări remarcabile prin tehnica lor, ci și prin capacitatea lor de a evoca un spectru larg de emoții. Inovațiile tehnice, armoniile surprinzătoare, dar și abilitățile extraordinare ale acestor compozitori de a transmite sentimente și povești prin muzică sunt esențiale pentru statutul de capodoperă al acestor lucrări.

Leonard Bernstein, celebrul dirijor și compozitor american, a avut o apreciere profundă pentru lucrările lui Beethoven, considerându-le esențiale pentru dezvoltarea muzicii clasice și pentru înțelegerea umanității prin muzică. Bernstein a vorbit frecvent despre Beethoven cu un mare respect, recunoscându-i geniul de a transforma muzica simfonică și de a adânci semnificațiile emoționale și filozofice ale lucrărilor sale.

În ceea ce privește compozițiile lui Beethoven, Bernstein a subliniat faptul că Beethoven nu a fost doar un inovator tehnic, ci și un creator al unei noi limbaje muzicale care a influențat profund întreaga muzică occidentală. Bernstein spunea despre Beethoven că „nu este doar un muzician, ci un creator de idei”, referindu-se la faptul că lucrările lui Beethoven nu se limitează doar la aspectul sonor, ci adresează și probleme filozofice, umaniste, legate de condiția umană, libertate, suferință și triumf. În opinia lui Bernstein, Beethoven a fost un „rebel” în muzică, al cărui spirit continuă să răsune în fiecare interpretare a lucrărilor sale.

De ce unele lucrări sunt mai apreciate decât altele?

Un alt subiect fascinant în muzica clasică este faptul că nu toate lucrările marilor compozitori au avut aceeași soartă. De ce unele lucrări sunt considerate „capodopere” recunoscute universal, iar altele au rămas relativ necunoscute? Aceasta nu se datorează doar contextului istoric sau preferințelor culturale, ci și impactului emoțional pe care lucrările respective îl au asupra audienței.

Lucrările care rezonează cu ascultătorii nu sunt întotdeauna cele care sunt tehnic cele mai complexe, ci acelea care reușesc să stabilească o legătură profundă cu sufletul audienței. De exemplu, „Nunta lui Figaro” de Mozart nu este doar o capodoperă a comediei muzicale, ci și o lucrare cu o energie vibrantă care captează esența umană într-un mod universal. Pe de altă parte, lucrările mai puțin cunoscute pot să fi avut impact doar asupra unui grup restrâns de audiență în vremea lor.

Tehnică desăvârșită sau o simplă plăcere auditivă?

Unul dintre cele mai importante aspecte ale muzicii clasice este echilibrul dintre tehnica extraordinară a compozitorilor și plăcerea auditivă pe care lucrările lor o provoacă. În timp ce virtuozitatea compozitorilor precum Paganini este un element remarcabil, mulți ascultători de muzică clasică nu sunt profesioniști și se conectează la muzică printr-o cu totul altă abordare.

Așadar, ce face ca o lucrare să fie apreciată de publicul larg? Unele dintre cele mai apreciate lucrări nu sunt doar complicate tehnic, ci sunt și accesibile emoțional. Acestea reușesc să exprime idei și sentimente universale care sunt înțelese dincolo de barierele tehnice. Este vorba despre acea „magie” pe care o aduce muzica: frumusețea unei lucrări ce te poate face să plângi, să râzi sau să visezi, indiferent de cunoștințele tale muzicale.

Impactul emoțional și universalitatea lucrărilor mari

Muzica clasică are o putere extraordinară de a transcende timp și spațiu. Capodoperele unor compozitori ca Mozart sau Vivaldi nu doar că sunt tehnic impecabile, dar sunt și extrem de accesibile emoțional. Ele pot vorbi inimii ascultătorului din orice colț al lumii, indiferent de vârstă sau cultură. De exemplu, „Anotimpurile” de Vivaldi sunt recunoscute și iubite pentru frumusețea lor simplă, dar profundă, în timp ce „Simfonia nr. 7” de Beethoven a ajuns să fie un simbol al triumfului și al speranței în fața adversităților.

Unii dintre cei mai mari compozitori au reușit să imortalizeze nu doar muzica lor, ci și momente de schimbare culturală și socială. Beethoven, care a compus în perioada de tranziție între perioada clasică și romantică, a reușit să creeze lucrări ce vorbesc despre libertate, luptă și viziune, făcându-le relevante pentru orice epocă.

Cum au fost apreciați și validați marii maeștri ai muzicii clasice?

Fiecare dintre compozitorii menționați a avut o cale diferită spre recunoaștere, însă, în cele din urmă, toți au fost validați de propria lor capodoperă. Beethoven, de exemplu, a fost adesea văzut ca un vizionar, dar și un personaj controversat în timpul vieții sale. Abia după moartea sa, în special prin intermediul interpreților și dirijorilor din secolul al XIX-lea, muzica sa a fost complet apreciată. Lucrările sale au revoluționat muzica simfonică și sunt acum considerate fundamentale în repertoriul clasic.

Mozart, în schimb, a avut parte de o carieră strălucitoare și a fost deja foarte apreciat în timpul vieții sale, având un impact enorm asupra muzicii din Viena și nu doar. Totuși, după moartea sa prematură, lucrările sale au fost interpretate și apreciate pe scară largă, devenind un simbol al eleganței și al complexității muzicale.

Paganini, cunoscut pentru virtuozitatea sa uluitoare la vioară, a fost, în timpul vieții sale, un adevărat star al scenei muzicale. Dar, spre deosebire de Beethoven sau Mozart, Paganini a fost și subiectul multor mituri legate de abilitatea sa extraordinară. Deși în timpul vieții sale era deja apreciat, reputația sa de „diavolul la vioară” a ajutat la consolidarea unui cult al personalității în jurul său, care a rămas viu și astăzi.

Tchaikovsky, deși adesea considerat un compozitor al melancoliei și al sensibilității, a avut o carieră marcată de nesiguranțe și critici. Totuși, lucrările sale, în special baletele precum „Lacul lebedelor” și „Spărgătorul de nuci”, au devenit unele dintre cele mai iubite și interpretabile lucrări ale muzicii clasice, validându-l ca un titan al muzicii romantice.

De ce continuă să fie relevante capodoperele în contemporaneitate?

Chiar și în fața avansurilor tehnologice și a evoluției muzicii moderne, capodoperele muzicii clasice rămân relevante și apreciate. Aceste lucrări continuă să inspire și să adune mii de oameni în sălile de concert, la fel cum o fac la festivaluri de renume, precum „Vară Magică”. Interesul pentru interpretările noi ale acestor lucrări – oferite de orchestre și soliști de talie internațională – demonstrează cât de profundă este legătura dintre muzică și public.

Astăzi, în fața unor transformări muzicale radicale și a noilor tehnologii care au schimbat modul în care percepem muzica, marele atu al muzicii clasice rămâne autenticitatea și universalitatea sa. Aceste lucrări nu sunt doar partiture pe hârtie, ci un limbaj universal care vorbește dincolo de cuvinte și care face legătura între oameni și istorie.

Muzica clasică este nemuritoare nu doar datorită tehnicii excepționale a maeștrilor săi, ci și datorită impactului emoțional profund pe care îl provoacă. În capodoperele lor, compozitorii precum Beethoven, Mozart, Tchaikovsky și Paganini au reușit să îmbine complexitatea muzicală cu simplitatea expresivității, oferind lucrări ce continuă să captiveze audiențe din întreaga lume. Aceste lucrări nu sunt doar muzică, sunt povești ce trăiesc în fiecare notă și care transcend timpul, rămânând mereu actuale și pline de semnificație.

Vă asteptăm la Ateneu!

Festivalul Vară Magică vă invită să trăiți o experiență unică în acest sezon estival, o oportunitate excelentă de a asculta și de a vă bucura de capodoperele nemuritoare ale marilor maeștri ai muzicii clasice, într-o atmosferă de magie și cultură, într-un cadru perfect pentru a împărtăși bucuria muzicii alături de cei dragi.

În perioada 2 iulie – 13 august 2025, Ateneul Român va fi gazda celei de-a XIV-a ediții a Festivalului Internațional Vară Magică, cu tema Maeștri și Capodopere.

Festivalul propune opt concerte (în fiecare miercuri seară, așa cum și-a obișnuit publicul fidel, și o zi de joi, cu începere de la ora 19:30) care aduc în prim-plan lucrări ale marilor compozitori: Beethoven, Mozart, Bach, Ceaikovski, Paganini și Vivaldi, interpretate de artiști de renume.

Momentele de vârf ale ediției din acest an includ:

• Integrala concertelor de pian de Beethoven, interpretate în două seri consecutive (23-24 iulie) de Andrei Licareț, în dublă ipostază de dirijor și solist;
• Recitalul lui Alexandru Tomescu la vioară alături de Dragoș Ilie la chitară, dedicat sonatelor lui Paganini;
• Celebrarea a 50 de ani de carieră a violonistului Liviu Prunaru;
• Seară dedicată valsurilor, oferită de Ansamblul Cameral al Filarmonicii “George Enescu”.

Biletele și abonamentele sunt deja disponibile aici: https://www.bilete.ro/festivalul-vara-magica. Abonamentele beneficiază de reducere de 10% până la 25 mai a.c.

Deschiderea festivalului va avea loc pe 2 iulie cu Mozart Forever, sub bagheta dirijorului Constantin Grigore și cu participarea clarinetistului Petru Pane.

Festivalul Internațional Vară Magică se încheie pe 13 august, cu concertul Orchestrei de Cameră Radio, avându-l ca solist pe violonistul Liviu Prunaru.

Programul complet este disponibil aici

Inițiatorul acestui festival, Dorin Ioniță: ”Ediția din acest an aduce împreună muzicieni de renume și ”hituri” ale repertoriului clasic, într-o serie de concerte care promit să transforme serile de vară în experiențe artistice, care să rămână mult timp în amintirile spectatorilor. Firul roșu al acestei ediții este ”Maeștri și capodopere”. Așadar, pe scenă vor fi maeștri muzicieni contemporani care vor interpreta capodopere ale maeștrilor compozitori din toate timpurile. Vă invităm să ne bucurăm împreună de opt seri de muzică excepțională în ambianța unică a Ateneului Român. Ca în fiecare an, promit să nu vă dezamăgesc!”

Miercuri 19 iulie, la 19:30, vom avea ocazia de a ne întâni la Ateneul Român cu una dintre cele mai apreciate orchestre din România, Camerata Regală, un ansamblu de excelență care și-a câștigat faima pentru prospețimea, fantezia și înalta muzicalitate a artiștilor săi.

Din 2009 și până în prezent, Camerata Regală a colaborat cu nume importante ale baghetei precum Enrique Garcia Asensio (Spania), Jorma Panula (Finlanda),  Jin Wang (Austria), Zhani Cico (Directorul Operei din Tirana), Mark Stringer ( Austria), Wolfgang Doerner ( Austria), Rony Rogoff (SUA), Sabin Pautza (SUA), Constantin Adrian Grigore, Nicolae Moldoveanu (Elvetia), Vlad Vizireanu (SUA), Horia Andreescu, Cristian Mandeal, Leo Hussain (Music Director at the Landestheater Salzburg),  Cristian Măcelaru (General Music Direktor – Koln) dar si cu solisti de renume: violonistii  Liviu Prunaru, Valentina Svyatlovskaya, Alexandru Tomescu, Rebekka Hartmann (Germania), Cristina Anghelescu, Mihaela Martin, Ioana Goicea, Ana Tifu, Simina Croitoru, Ilian Garnetz, violoncelistul Frans Helmerson, percutionistul Alexandru Anastasiu, flautistii Ion Bogdan Stefanescu, Matei Ioachimescu (Austria) si Boris Lipov (Bulgaria), mezzosoprana Marianne Cornetti ( SUA), sopranele Nelly Miricioiu, Irina Iordachescu, Laura Nicorescu, tenorul Tony Bardon, contratenorul Cezar Florin Ouatu, pianistii Roberto Plano (Italia), Eduard Kunz (Russia), Richard Clayderman (Franța), Ben Schoeman (Africa de Sud), Elizabeth Sombart (Elveția) și Andrei Licareț, trompetistul Flavius Petrescu, actorul Eusebiu Stefanescu și istoricul Theodor Paleologu.

Camerata Regală a susținut concerte și turnee atât în țară cât și în străinătate: Elveția, Italia, Spania, Rusia, Albania, Polonia, Republica Moldova, Germania, Belgia, etc.

Pe 19 iulie, la pupitrul dirijoral îl vom avea pe maestrul Constantin Grigore, o prezență constantă în evenimentele concertistice Cameratei. Atât colaborarea sudată a dirijorului cu ansamblul, cât și vasta experiență profesională, promit o experiență și un eveniment artistic de calitate superioară.

Dirijorul Constantin Grigore a beneficiat de îndrumarea unor maeştri recunoscuţi ai dirijatului, atât în perioada  studiilor urmate în ţară, cât și apoi în Polonia la Academia de Muzică „Karol Lipinski” : Horia Andreescu, Petru Andriesei, Ilarion Ionescu-Galati sau dirijorul polonez Marek Pijarowski. A participat la diverse cursuri de dirijat, precum Malaga Philharmonic Masterclass (Malaga 2017 – prof. Manuel Hernandez Silva), Weimar Meisterkurse (Weimar 2016 – prof. Nicolas Pasquet), “International Masterclass for Orchestral Conducting and Phenomenology of Music” (Craiova 2012 – prof. Konrad von Abel), „Wiener Meisterkurse” (Viena 2008 – prof. Salvador Mas Conde), „The Roads of Romanticism” (Varsovia 2006) și de asemenea a participat la cursuri susținute de Jorma Panula, Jin Wang sau Mark Stringer.

Supriza serii va consta în debutul ca solist-vioară al lui Radu Chișu, artist instrumentist in cadrul Filarmonicii de Stat George Enescu si  Concertmaestru al Orchestrei  Camerata Regala, ansamblu pe care – de altfel – l-a creat, format si sustinut  inca din anul 2009. Calitatile sale violonistice, aptitudinile de lider, cunostintele dobandite de-a lungul anilor, carisma si nu in ultimul rand informatiile genetice mostenite de la tatal sau, regretatul oboist si dirijor Radu Chisu, l-au transformat intr-un artist care face muzica dintr-o dragoste profunda pentru frumos si arta.

Camerata Regală, alături de Constantin Grigore și Radu Chișu vor străluci în Sala Mare a Ateneului, pe 19 iulie, susținuți fiind și de un program magistral: Beethoven și Mozart, într-un concert sugestiv intitulat Dialogul Titanilor.

Vă așteptăm cu drag!

Miercuri 24 august, ora 19:30 ne vom bucura de prospețimea și efervescența pe care tinerețea o imprimă valorilor clasice. Romanian Sinfonietta va concerta la Ateneu alături de violonistul-dirijor și ne propune un program care va satisface chiar și cele mai exigente gusturi ale unui meloman autentic: A. Mozart – Divertimento nr. 11 în Re major, KV 251, P.I. Ceaikovski – Souvenir d’un lieu cher, trei piese pentru vioară și orchestră, Meditatie, Scherzo și Melodie și Beethoven – Simfonia nr. 1 în Do major, op. 21!

Orchestra Romanian Sinfonietta a debutat în anul 2010 în cadrul Festivalului Internaţional „Enescu şi muzica lumii” de la Sinaia. Formaţia a fost înfiinţată, alături de Orchestra Junior și Orchestra Română de Tineret, la iniţiativa violoncelistului și profesorului Marin Cazacu.

Orchestra este alcătuită din tineri muzicieni cu vârste cuprinse între 16 si 20 de ani, selectaţi la nivel naţional și a fost invitată, inițial, să concerteze la Sinaia, Bușteni, Câmpina, Brașov, Sibiu și București. Primele performanţe nu au întârziat să apară. Astfel, după pregătirile de la Sinaia, Orchestra Romanian Sinfonietta a concertat la Ateneul Român, în cadrul Festivalului „Vară Magică“ în fiecare an, începând cu 2012.

În anii 2012, 2014 și 2017, orchestra a avut onoarea de a concerta alături de marea pianistă Elisabeth Leonskaja.

„Aproape incredibilă, cu totul spectaculoasă, s-a dovedit a fi evoluţia Orchestrei de tineret Sinfonietta, cea mai tânără orchestră a ţării, aflată în premieră absolută în peisajul vieţii noastre muzicale, ansamblu constituit sub conducerea dirijorului Horia Andreescu. Simfonia în sol minor de Mozart, prima Simfonie de Beethoven, Simfonia copiilor de Leopold Mozart au fost prezentate la Sinaia şi Câmpina în spiritul acelui elan juvenil animat de o seducătoare candoare, de un entuziasm ce devine constructiv, ce aduce claritate şi strălucire timbrală”, scria criticul muzical Dumitru Avakian.

În 2015, a evoluat la Festivalul Young Euro Classic de la Berlin, iar în anul 2016 a participat la Festspiele Sudtirol Alto Adige Festival de la Dobbiacco (Italia).

Abordarea unor capodopere din repertoriul clasic și romantic de către Orchestra Romanian Sinfonietta  a pornit din necesitatea apropierii tinerilor muzicieni români de marea muzică simfonică şi de la ideea de a-i uni în cea mai impresionantă muncă de creaţie şi responsabilitate individuală şi colectivă.

Astăzi un dirijor și solist de calibru internațional, Alexander Sitkovetsky s-a născut într-o familie cu o solidă tradiţie muzicală și și-a făcut debutul într-un concert la vârsta de opt ani și când a și început studiile la Școala Menuhin. De-a lungul anilor de școală Lordul Yehudi Menuhin a fost inspiratorul său, împreună cu care, sau sub bagheta căruia a și interpretat numeroase piese muzicale. A fost apoi invitat ca solist de către prestigioase filarmonici din Olanda, Anglia, Germania, Franţa, Belgia, Suedia, Rusia, Lituania, Polonia, Bolivia, Australia, colaborând cu mari dirijori ca Mark Elder, Yakov Kreizberg, Dmitry Sitkovetsky, Denis Russel Davies, Andrew Sewell, Alexander Dimitriev, Mark Soustrot, Julia Jones, Michel Tabachnik, George Hanson și Joseph Swensen Thisseason.

În 2011 a obţinut premiul întâi la concursul internaţional „Premio Trio di Trieste” în duet cu pianista Wu Qian, cu care a efectuat apoi un turneu de douăzeci de concerte în Italia și un recital la Carnegie Hall. Este membru al prestigioasei „Chamber Music Society” de la Lincoln Centre din New York. A fondat orchestra de cameră „Sitkovetsky Piano Trio” împreună cu pianista Wu Qian și violoncelistul Leonard Elschenbroich, cu care a câștigat mai multe premii și a susţinut recitaluri în diverse săli de concert ca „Frankfurt Alte Oper”, „Concertgebouw” din Amsterdam și „Wigmore Hall” din Londra.

Din anul 2012 s-a alăturat unui cvartet de coarde împreună cu Julia Fischer, cu care susţine concerte anuale în cele mai prestigioase locaţii din Europa. A cântat împreună cu artiști precum: Janine Jansen, Maxim Rysanov, Alexander Chaushian, Misha Maisky, Natalie Clein, Eric Le Sage, Polina Leschenko, Julian Rachlin, Boris Brovtsin și mulţi alţii. Participă regulat în concerte cu ansamblurile Razumovsky și RARO.

Vă așteptăm așadar miercuri 24 august să vă întlniți cu cea mai tânără orchestră din România – dar cu o experiență vastă! – alături de un dirijor și solist experimentat, care – cu siguranța – va reuși să pună în valoare toate atributele unice ale acesteia.

Biletele sunt disponibile online, dar și la Casa de Bilete a festivalului, deschisă la Ateneul Român, Str. Benjamin Franklin 1-3, de luni până vineri, între 14:00-19:00.

Vă așteptăm cu drag!

Foto: Virgil Oprina