Seara de 30 iulie aduce pe scena Ateneului Român un concert rafinat și plin de culoare, în cadrul Festivalului Vara Magică. Sub titlul inspirat Bijuterii muzicale, publicul este invitat să descopere un program echilibrat între lirism și virtuozitate, într-o interpretare de excepție oferită de Kamerata Kronstadt, sub bagheta dirijorului Cristian Oroșanu. Atmosfera intimă și acustica inegalabilă a Ateneului vor pune în valoare fiecare nuanță a acestei seri muzicale.

Concertul este împărțit în două părți, fiecare construită cu finețe pentru a încânta atât cunoscătorii, cât și publicul mai larg. De la meditația profundă a Adagio-ului de Albinoni, trecând prin arhitectura barocă a concertului pentru pian de Bach, până la verva clasică mozartiană și energia folclorică stilizată a suitei lui Holst, această seară promite o călătorie sonoră de neuitat.

Fondată în 2014 la Brașov, Kamerata Kronstadt s-a remarcat rapid în peisajul muzical românesc și internațional. Formată din tineri muzicieni de top, orchestra se evidențiază prin precizie, flexibilitate stilistică și un suflu artistic proaspăt. Repertoriul său versatil cuprinde lucrări clasice, moderne și contemporane, mereu prezentate cu o grijă specială pentru detalii și expresivitate.

Cristian Oroșanu este unul dintre cei mai apreciați dirijori români ai generației sale, cu o carieră ce cuprinde colaborări cu importante orchestre europene. Cunoscut pentru claritatea interpretărilor sale și pentru finețea cu care construiește dialogul orchestral, Oroșanu aduce pe scena Ateneului o viziune matură, echilibrată și totodată vie. Relația sa de lungă durată cu Kamerata Kronstadt este una bazată pe încredere artistică și explorare creativă.

Vezi Kamerata Kronstadt, fragment din concertul susținut cadrul Festivalului Internațional Vară Magică în 2020.

Constantin Sandu – sensibilitate și forță interpretativă

Invitatul special al serii este pianistul Constantin Sandu, artist de renume internațional, stabilit de peste trei decenii în Portugalia, unde activează ca profesor și interpret. Absolvent al Conservatorului din București, marele pianist Constantin Sandu s-a format sub îndrumarea unor maeștri ai școlii ruse și românești, dezvoltând un stil profund, în care se îmbină rigoarea structurală cu o paletă emoțională bogată. În această seară, el va interpreta Concertul nr. 1 pentru pian de Bach, o lucrare ce necesită claritate, vigoare și un dialog subtil cu orchestra – toate calități definitorii pentru Sandu.

De asemenea, prezența lui pe scena Ateneului are o încărcătură specială, fiind o reîntoarcere simbolică la originile sale artistice. Publicul va avea ocazia să se bucure de o interpretare cu adevărat autentică, în care tradiția muzicii baroce este transpusă cu inteligență, naturalețe și eleganță.

Bijuterii sonore într-un program de colecție

Prima parte a serii se deschide cu Adagio de Albinoni, una dintre cele mai emoționante lucrări ale barocului italian – o piesă plină de noblețe și melancolie. Urmează Concertul nr. 1 pentru pian și orchestră BWV 1052 de Johann Sebastian Bach, o lucrare monumentală a repertoriului baroc, în care pianul devine vocea centrală într-un dialog dens și intens cu orchestra.

În a doua parte, veselia și eleganța clasicismului se conturează prin celebra Eine kleine Nachtmusik de Mozart – o lucrare etalon, de o claritate formală perfectă, dar plină de spirit și jocuri ritmice. Concertul se încheie cu St. Paul’s Suite de Gustav Holst, o lucrare energică, inspirată din muzica populară engleză, în care orchestra strălucește prin vivacitate și culoare.

O seară în care fiecare lucrare este o veritabilă bijuterie, interpretată cu rafinament și pasiune – o promisiune împlinită pentru toți iubitorii muzicii clasice. Vă așteptăm pe 30 iulie, la Ateneu!

Pe 23 și 24 iulie 2025, Ateneul Român devine scena unui eveniment rar și cu adevărat remarcabil: Integrala Concertelor pentru Pian și Orchestră de Ludwig van Beethoven, cu Orchestra Festivalului Vară Magică și Andrei Licareț – solist și dirijor.

Pe măsură ce serile de vară se împletesc cu rafinamentul muzicii clasice, Festivalul Internațional Vara Magică își continuă desfășurarea la Ateneul Român cu un eveniment de excepție: concertul intitulat „Nemuritorul Beethoven”, care aduce în prim-plan esența geniului vienez interpretată de unii dintre cei mai apreciați muzicieni ai momentului.

Concertul de miercuri, 9 iulie, ne propune o formulă excepțională: Orchestra de Tineret a Republicii Moldova, un ansamblu energic și matur artistic, sub bagheta inspirată a dirijorului Benjamin Ellin, avându-i ca soliști pe trei dintre cei mai apreciați soliști ai momentului: Alexandru Tomescu la vioară, Sînziana Mircea la pian și Stefan Cazacu la violoncel. În această formulă de forțe, concertul devine nu doar o simplă interpretare a unor partituri celebre, ci o celebrare a vitalității, a dialogului între generații și a universalității muzicii clasice.

Dirijorul Benjamin Ellin, recunoscut pentru versatilitatea și intensitatea viziunii sale muzicale, va conduce orchestra într-o lectură care promite să aducă atât rigoare cât și prospețime operei beethoveniene. Colaborările sale internaționale și implicarea sa în proiecte artistice interdisciplinare îl recomandă ca un lider muzical capabil să scoată la iveală cele mai subtile nuanțe ale fiecărei lucrări.

Cei trei soliști ai serii sunt, fără îndoiala, artiști de prim rang ai scenei românești, dar și internaționale. Alexandru Tomescu, unul dintre cei mai iubiți violoniști ai României, ne așteptăm că fi – așa cum ne-am obișnuit – impresionant prin virtuozitatea și expresivitatea sa profundă, calități care l-au consacrat pe cele mai mari scene ale lumii. Alături de el, Sînziana Mircea, pianista cu o carieră internațională în plină ascensiune, va aduce o notă de rafinament poetic și pasiune autentică fiecărui pasaj solistic. Completând acest trio de excepție, Ștefan Cazacu, violoncelistul care continuă cu grație tradiția unei familii muzicale de renume, va oferi publicului o interpretare încărcată de emoție și forță interioară.

Programul serii este o călătorie prin trei dintre cele mai captivante lucrări ale lui Beethoven, fiecare cu propria sa lume emoțională și cu propriul mesaj artistic. Concertul va debuta cu Uvertura „Coriolan”, o piesă dramatică și tensionată, inspirată din tragedia lui Heinrich von Collin, care dezvăluie încă din primele măsuri conflictul interior al eroului și destinul său tragic. Această uvertură servește ca o deschidere energică și intensă, oferind o rampă de lansare ideală pentru întreaga seară.

Momentul central al programului va fi Triplu concert în Do major pentru vioară, violoncel și pian, op. 56, o lucrare rar interpretată, dar de o frumusețe aparte. În această piesă, Beethoven creează un echilibru fin între solist și orchestră, transformând fiecare instrument într-un personaj al unei povești muzicale bogate în culori și emoții. Cei trei soliști vor avea ocazia să dialogheze între ei și cu orchestra, într-o formă de comunicare muzicală ideală pentru o vară plină de armonii.

Concertul se va încheia cu una dintre cele mai apreciate și iubite simfonii ale compozitorului – Simfonia nr. 7, o capodoperă a ritmului și a energiei pure, descrisă de Richard Wagner drept „apoteoza dansului”. Cu un final exploziv, această simfonie este o adevărată sărbătoare a vieții și a spiritului uman, o concluzie perfectă pentru o seară dedicată geniului beethovenian.

Așadar, vă invităm cu drag la Ateneul Român, miercuri 9 iulie, să vă bucurați de această experiență sonoră profundă și vibrantă, unde muzica lui Beethoven va prinde viață prin interpretările unor artiști de excepție, într-un cadru care a devenit, vară de vară, un adevărat sanctuar al muzicii.

Muzica clasică este un univers vast și fascinant, unde maeștri precum Beethoven, Mozart, Bach, Tchaikovsky și Paganini au lăsat capodopere care continuă să răsune cu intensitate în marile săli de concert ale lumii. Dar ce îi face pe acești compozitori atât de importanți? De ce lucrările lor au ajuns să fie lucrări de referință și ce anume le face nemuritoare?

Geneza capodoperelor – Ingrediente pentru eternitate

Unul dintre cele mai fascinante aspecte ale muzicii clasice este modul în care unele lucrări reușesc să rămână relevante și apreciate de-a lungul decadelor, chiar și de secole. Capodoperele lui Beethoven, Mozart, Tchaikovsky sau Paganini nu sunt doar produse ale unei tehnici impecabile, ci și reflecții ale geniului lor creativ. Ele sunt, în esență, o fuziune între structuri muzicale complexe și o profunzime emoțională rar întâlnită.

De exemplu, „Simfonia nr. 7” de Beethoven sau „Lacul lebedelor” al lui Tchaikovsky nu sunt doar lucrări remarcabile prin tehnica lor, ci și prin capacitatea lor de a evoca un spectru larg de emoții. Inovațiile tehnice, armoniile surprinzătoare, dar și abilitățile extraordinare ale acestor compozitori de a transmite sentimente și povești prin muzică sunt esențiale pentru statutul de capodoperă al acestor lucrări.

Leonard Bernstein, celebrul dirijor și compozitor american, a avut o apreciere profundă pentru lucrările lui Beethoven, considerându-le esențiale pentru dezvoltarea muzicii clasice și pentru înțelegerea umanității prin muzică. Bernstein a vorbit frecvent despre Beethoven cu un mare respect, recunoscându-i geniul de a transforma muzica simfonică și de a adânci semnificațiile emoționale și filozofice ale lucrărilor sale.

În ceea ce privește compozițiile lui Beethoven, Bernstein a subliniat faptul că Beethoven nu a fost doar un inovator tehnic, ci și un creator al unei noi limbaje muzicale care a influențat profund întreaga muzică occidentală. Bernstein spunea despre Beethoven că „nu este doar un muzician, ci un creator de idei”, referindu-se la faptul că lucrările lui Beethoven nu se limitează doar la aspectul sonor, ci adresează și probleme filozofice, umaniste, legate de condiția umană, libertate, suferință și triumf. În opinia lui Bernstein, Beethoven a fost un „rebel” în muzică, al cărui spirit continuă să răsune în fiecare interpretare a lucrărilor sale.

De ce unele lucrări sunt mai apreciate decât altele?

Un alt subiect fascinant în muzica clasică este faptul că nu toate lucrările marilor compozitori au avut aceeași soartă. De ce unele lucrări sunt considerate „capodopere” recunoscute universal, iar altele au rămas relativ necunoscute? Aceasta nu se datorează doar contextului istoric sau preferințelor culturale, ci și impactului emoțional pe care lucrările respective îl au asupra audienței.

Lucrările care rezonează cu ascultătorii nu sunt întotdeauna cele care sunt tehnic cele mai complexe, ci acelea care reușesc să stabilească o legătură profundă cu sufletul audienței. De exemplu, „Nunta lui Figaro” de Mozart nu este doar o capodoperă a comediei muzicale, ci și o lucrare cu o energie vibrantă care captează esența umană într-un mod universal. Pe de altă parte, lucrările mai puțin cunoscute pot să fi avut impact doar asupra unui grup restrâns de audiență în vremea lor.

Tehnică desăvârșită sau o simplă plăcere auditivă?

Unul dintre cele mai importante aspecte ale muzicii clasice este echilibrul dintre tehnica extraordinară a compozitorilor și plăcerea auditivă pe care lucrările lor o provoacă. În timp ce virtuozitatea compozitorilor precum Paganini este un element remarcabil, mulți ascultători de muzică clasică nu sunt profesioniști și se conectează la muzică printr-o cu totul altă abordare.

Așadar, ce face ca o lucrare să fie apreciată de publicul larg? Unele dintre cele mai apreciate lucrări nu sunt doar complicate tehnic, ci sunt și accesibile emoțional. Acestea reușesc să exprime idei și sentimente universale care sunt înțelese dincolo de barierele tehnice. Este vorba despre acea „magie” pe care o aduce muzica: frumusețea unei lucrări ce te poate face să plângi, să râzi sau să visezi, indiferent de cunoștințele tale muzicale.

Impactul emoțional și universalitatea lucrărilor mari

Muzica clasică are o putere extraordinară de a transcende timp și spațiu. Capodoperele unor compozitori ca Mozart sau Vivaldi nu doar că sunt tehnic impecabile, dar sunt și extrem de accesibile emoțional. Ele pot vorbi inimii ascultătorului din orice colț al lumii, indiferent de vârstă sau cultură. De exemplu, „Anotimpurile” de Vivaldi sunt recunoscute și iubite pentru frumusețea lor simplă, dar profundă, în timp ce „Simfonia nr. 7” de Beethoven a ajuns să fie un simbol al triumfului și al speranței în fața adversităților.

Unii dintre cei mai mari compozitori au reușit să imortalizeze nu doar muzica lor, ci și momente de schimbare culturală și socială. Beethoven, care a compus în perioada de tranziție între perioada clasică și romantică, a reușit să creeze lucrări ce vorbesc despre libertate, luptă și viziune, făcându-le relevante pentru orice epocă.

Cum au fost apreciați și validați marii maeștri ai muzicii clasice?

Fiecare dintre compozitorii menționați a avut o cale diferită spre recunoaștere, însă, în cele din urmă, toți au fost validați de propria lor capodoperă. Beethoven, de exemplu, a fost adesea văzut ca un vizionar, dar și un personaj controversat în timpul vieții sale. Abia după moartea sa, în special prin intermediul interpreților și dirijorilor din secolul al XIX-lea, muzica sa a fost complet apreciată. Lucrările sale au revoluționat muzica simfonică și sunt acum considerate fundamentale în repertoriul clasic.

Mozart, în schimb, a avut parte de o carieră strălucitoare și a fost deja foarte apreciat în timpul vieții sale, având un impact enorm asupra muzicii din Viena și nu doar. Totuși, după moartea sa prematură, lucrările sale au fost interpretate și apreciate pe scară largă, devenind un simbol al eleganței și al complexității muzicale.

Paganini, cunoscut pentru virtuozitatea sa uluitoare la vioară, a fost, în timpul vieții sale, un adevărat star al scenei muzicale. Dar, spre deosebire de Beethoven sau Mozart, Paganini a fost și subiectul multor mituri legate de abilitatea sa extraordinară. Deși în timpul vieții sale era deja apreciat, reputația sa de „diavolul la vioară” a ajutat la consolidarea unui cult al personalității în jurul său, care a rămas viu și astăzi.

Tchaikovsky, deși adesea considerat un compozitor al melancoliei și al sensibilității, a avut o carieră marcată de nesiguranțe și critici. Totuși, lucrările sale, în special baletele precum „Lacul lebedelor” și „Spărgătorul de nuci”, au devenit unele dintre cele mai iubite și interpretabile lucrări ale muzicii clasice, validându-l ca un titan al muzicii romantice.

De ce continuă să fie relevante capodoperele în contemporaneitate?

Chiar și în fața avansurilor tehnologice și a evoluției muzicii moderne, capodoperele muzicii clasice rămân relevante și apreciate. Aceste lucrări continuă să inspire și să adune mii de oameni în sălile de concert, la fel cum o fac la festivaluri de renume, precum „Vară Magică”. Interesul pentru interpretările noi ale acestor lucrări – oferite de orchestre și soliști de talie internațională – demonstrează cât de profundă este legătura dintre muzică și public.

Astăzi, în fața unor transformări muzicale radicale și a noilor tehnologii care au schimbat modul în care percepem muzica, marele atu al muzicii clasice rămâne autenticitatea și universalitatea sa. Aceste lucrări nu sunt doar partiture pe hârtie, ci un limbaj universal care vorbește dincolo de cuvinte și care face legătura între oameni și istorie.

Muzica clasică este nemuritoare nu doar datorită tehnicii excepționale a maeștrilor săi, ci și datorită impactului emoțional profund pe care îl provoacă. În capodoperele lor, compozitorii precum Beethoven, Mozart, Tchaikovsky și Paganini au reușit să îmbine complexitatea muzicală cu simplitatea expresivității, oferind lucrări ce continuă să captiveze audiențe din întreaga lume. Aceste lucrări nu sunt doar muzică, sunt povești ce trăiesc în fiecare notă și care transcend timpul, rămânând mereu actuale și pline de semnificație.

Vă asteptăm la Ateneu!

Festivalul Vară Magică vă invită să trăiți o experiență unică în acest sezon estival, o oportunitate excelentă de a asculta și de a vă bucura de capodoperele nemuritoare ale marilor maeștri ai muzicii clasice, într-o atmosferă de magie și cultură, într-un cadru perfect pentru a împărtăși bucuria muzicii alături de cei dragi.

Ultimul concert al Festivalului Internațional Vară Magică, pe 21 august 2024 la Ateneul Român, va prezenta Orchestra Sinfonietta și Alexander Sitkovetsky, dirijor și solist la vioară Stradivarius. Programul include lucrări de Prokofiev, Mozart și Mendelssohn.

Festivalul Internațional Vară Magică, anul acesta la a XIII-a ediție, se apropie de final. După șapte concerte cu săli pline și arhipline, mai sunt doar două seri de miercuri în care bucureștenii și turiștii aflaţi în această vară fierbinte în capitala României se pot bucura de muzică de calitate în sala cu cea mai bună acustică din mijlocul orașului, Ateneul Român.

Miercuri, 14 august, de la ora 19:30, Orchestra Română de Tineret, condusă de maestrul Cristian Mandeal, avându-l solist pe clarinetistul Petru Pane, propune un program care cuprinde lucrări de Gioachino Rossini – Uvertura Wilhelm Tell, Luigi Bassi – Fantezia de concert pe teme din Rigoletto pentru clarinet și orchestră, Bela Kovacs – After You, Mr. Gershwin! pentru clarinet și orchestră și Antonin Dvorak – Simfonia nr.9 ”Din lumea nouă”.

Se anunță un concert ca desprins dintr-un film, cu piese numai bune pentru călătorii imaginare: Uvertura “Wilhelm Tell” de Gioacchino Rossini este una dintre cele mai recunoscute și iubite piese orchestrale. Uvertura este celebră pentru secțiunea sa finală vibrantă, adesea descrisă ca ”galop”, care evocă o călătorie eroică pe cal. Această lucrare a influențat cultura populară, fiind utilizată în diverse contexte, inclusiv în emisiuni de televiziune și filme. Luigi Bassi, un clarinetist și compozitor italian din secolul al XIX-lea, a compus Fantezia de concert pe teme din Rigoletto inspirată de opera lui Giuseppe Verdi. Această lucrare împletește cele mai frumoase arii și teme din “Rigoletto” într-o compoziție pentru clarinet și orchestră. After You, Mr. Gershwin! este o lucrare a clarinetistului și compozitorului maghiar Bela Kovacs, dedicată moștenirii muzicale a lui George Gershwin. Această piesă aduce un omagiu stilului distinctiv al lui Gershwin, îmbinând elemente de jazz și muzică clasică. Cele două piese vor fi interpretate la clarinet de talentatul Petru Pane. Simfonia nr. 9 în mi minor, op. 95, cunoscută sub titlul Din lumea nouă, este una dintre cele mai faimoase lucrări ale compozitorului ceh Antonin Dvorak. Compusă în 1893 în timpul șederii sale în Statele Unite, această simfonie reflectă influențele muzicii americane, inclusiv spiritul afro-american și cântecele tradiționale americane.

Concertul de închidere a Festivalului Vară Magică va avea loc miercuri, 21 august, de la ora 19:30, când Orchestra Sinfonietta, cu violonistul Alexander Sitkovetsky dirijor și solist, va interpreta lucrări de Serghei Prokofiev – Simfonia nr. 1, op. 25, Wolfgang Amadeus Mozart – Concertul nr. 5 în la major pentru vioară și orchestră, Felix Mendelssohn – Simfonia nr. 4. Un concert de închidere magic: compozitorul rus Serghei Prokofiev a compus Simfonia nr. 1, op. 25, cunoscută sub numele de “Simfonia Clasică”, în 1917. Această lucrare este un omagiu adus stilului clasic. Plină de grație, umor și vivacitate, Simfonia Clasică rămâne una dintre cele mai populare și accesibile lucrări ale lui Prokofiev. Concertul nr. 5 în la major, K. 219, pentru vioară și orchestră, cunoscut și sub numele de “Concertul turcesc”, este unul dintre cele mai iubite concerte pentru vioară ale lui Mozart. Compus în 1775, acest concert demonstrează măiestria lui Mozart în crearea unor dialoguri muzicale rafinate între solist și orchestră. Concertul este remarcabil pentru frumusețea melodiilor sale și pentru secțiunea finală în stil turcesc, plină de energie și culoare exotică. Simfonia nr. 4 în la major, op. 90, cunoscută sub numele de “Simfonia Italiană”, a fost compusă de Felix Mendelssohn în 1833, inspirată de călătoria sa în Italia. Lucrarea reflectă impresiile sale asupra peisajelor și culturii italiene, radiind bucurie și vitalitate. “Simfonia Italiană” este considerată una dintre cele mai fericite și energice lucrări ale lui Mendelssohn, plină de lumină și culoare.

Alexander Sitkovetsky, dirijor si solist în concertul de final al festivalului, este unul dintre cei mai renumiți violoniști-dirijori la nivel mondial. Este beneficiar al Programului Bowers și cântă la vioara „Parera” Antonio Stradivarius din 1679, care i-a fost cu generozitate încredințată de Beare’s International Violin Society.

Festivalul Internațional Vară Magică a devenit, după 13 ediţii, unul dintre evenimentele culturale estivale marcante și una dintre puținele manifestări de acest gen care aduce în prim-plan capitala României.

Biletele și abonamentele sunt disponibile online.

Biletele se găsesc și la Casa de Bilete a Ateneului Român, intrarea din strada Benjamin Franklin nr. 1-3, de luni până vineri, între orele 10:00-12:00 și 17:00-19:00.

Producător: Lanto

Parteneri: NIRO Investment Group, Borsec, Oscar Downstream, Luxten Lighting Company, Camera de Comerț și Industrie a Municipiului București, Marea Lojă Națională din România, Filarmonica „George Enescu”, Muzeul Național ”George Enescu”, Centrul Național de Artă ˶Tinerimea Română”.

Parteneri media: Radio România Muzical, Radio România Cultural, Liternet, IQads, Smark, Bucureștii vechi și noi.

Pe 14 august 2024, ora 19:30, Ateneul Român va găzdui un concert de excepție susținut de Orchestra Română de Tineret, sub bagheta dirijorului Cristian Mandeal și avându-l ca solist pe clarinetistul Petru Pane.

Festivalul ”Vara Magică” continuă să fascineze publicul bucureștean cu un nou concert de excepție miercuri, 7 august, de la ora 19:30, la Ateneul Român. De această dată, Orchestra de Tineret a Sloveniei, sub conducerea talentatei dirijoare Živa Ploj Peršuh, va oferi o seară specială de vară, avându-l ca solist pe violonistul Rok Zaletel Černoš.

Programul serii este unul deosebit, cuprinzând lucrări renumite din repertoriul clasic, potrivite atât pentru melomanii dedicați, cât și pe cei care doresc să descopere frumusețea muzicii clasice: concertul va începe cu „Variațiuni pe o temă de Haydn” de Johannes Brahms, o capodoperă orchestrală ce surprinde prin complexitatea și frumusețea sa. Această lucrare este bazată pe o temă atribuită lui Haydn și dezvoltată în opt variațiuni pline de inventivitate și strălucire.

Urmează o piesă de virtuozitate extraordinară, ”Concertul nr. 1 pentru vioară și orchestră” de Henryk Wieniawski. Interpretată de talentatul violonist Rok Zaletel Černoš, această lucrare oferă o combinație perfectă de pasiune, tehnică desăvârșită și melodii fermecătoare, atât pentru inima, cât și pentru mintea ascultătorilor.

Seara se va încheia în forță cu grandioasa „Eroica” a lui Ludwig van Beethoven. Această simfonie revoluționară, inițial dedicată lui Napoleon Bonaparte ca simbol al idealurilor revoluționare de libertate și egalitate (Beethoven a retras dedicația după ce Napoleon s-a autoproclamat împărat, dezamăgindu-l profund pe compozitor) este o explorare emoțională profundă și complexă a eroismului și umanității. Lucrarea este considerată una dintre cele mai mari realizări ale muzicii clasice, redefinind simfonia prin structura sa inovatoare și puterea expresivă.

Nu ratați această oportunitate de a vă bucura de o seară de miercuri magică la Ateneu, unde tinerii muzicieni sloveni vor aduce la viață aceste capodopere atemporale sub îndrumarea inspirată a dirijoarei Živa Ploj Peršuh. Indiferent dacă sunteți un meloman pasionat sau doar doriți să vă apropiați de minunata lume a muzicii clasice, acest concert promite să nu vă dezamăgească.

În luna august, concertele din ”Vara Magică” vor continua cu Orchestra Română de Tineret, condusă de Cristian Mandeal, pe 14 august, Festivalul Internațional ”Vară Magică” încheindu-se miercuri, 21 august, cu un concert susținut de Orchestra Sinfonietta, dirijor și solist: violonistul Alexander Sitkovetsky.

Biografii

Živa Ploj Peršuh este este fondatoarea și directoarea artistică a Orchestrei de Tineret din Slovenia, una dintre cele mai apreciate și influente dirijoare ale generației sale.

Ploj Peršuh este cunoscută pentru stilul său energic și expresiv, reușind să aducă noi perspective în interpretarea repertoriului clasic.

De asemenea, ea este o susținătoare ferventă a muzicii contemporane și a tinerelor talente, implicându-se activ în proiecte educative și de mentorat.

În 2022, Živa a fondat proiectul artistic și umanitar “Muzica pentru viitor”, care a adus împreună tineri muzicieni talentați din Ucraina alături de membrii Orchestrei de Tineret Slovene. Acest proiect a avut ca scop ajutorarea prin muzică și a contribuit la evacuarea și integrarea a 142 de tineri muzicieni ucraineni care s-au mutat în Ljubljana și s-au integrat în viața din Slovenia.

Rok Zaletel Černoš este un violonist sloven recunoscut pentru virtuozitatea și sensibilitatea sa interpretativă. Născut într-o familie de muzicieni, a început să studieze vioara la o vârstă foarte mică, demonstrând rapid un talent excepțional.

A început să-și croiască drumul în muzică la vârsta de șase ani și s-a perfecționat la Conservatorul de Muzică și Balet din Ljubljana. La 16 ani, a fost admis la Academia de Muzică, unde a avut ca mentor pe Vasilij Meljnikov.

Rok este singurul violonist sloven care a participat la competiții muzicale de prestigiu la nivel mondial, precum cea a ”P.I. Ceaikovski”, considerată vârful muzicii clasice.

Recent, el a fost primul violonist sloven și singurul european care a participat la Olimpiada Muzicală ”Petru Illici Ceaikovski” din Moscova, unde s-a clasat printre cei douăzeci și cinci de muzicieni aleși care au avut onoarea să cânte în fața unei juriu nemilos.

Biletele și abonamentele sunt disponibile online.

Biletele se găsesc și la Casa de Bilete a Ateneului Român, intrarea din strada Benjamin Franklin nr. 1-3, de luni până vineri, între orele 10:00-12:00 și 17:00-19:00.

Pe 7 august 2024, la ora 19:30, Ateneul Român va fi gazda Orchestrei Slovene de Tineret (SMO), sub bagheta dirijorului Živa Ploj Peršuh și avându-l ca solist pe violonistul Rok Zaletel Černoš. Fondată în 2019, SMO reunește tineri muzicieni sloveni și oferă o experiență completă a vieții profesionale muzicale. Programul include lucrări de Johannes Brahms, Henryk Wieniawski și Ludwig van Beethoven.

Pe 31 iulie, la ora 19:30, Ateneul Român va găzdui un concert de excepție susținut de Wiener Jeunesse Orchester, Orchestra de Tineret a Austriei, sub conducerea dirijorului Herbert Böck. Solistul serii va fi violonistul Daniel Auner, iar programul va include lucrări de Leonard Bernstein, Wofgang Korngold și Gustav Mahler.

Fondată în 1987, Wiener Jeunesse Orchester a devenit orchestra națională de tineret a Austriei, reunind tineri muzicieni talentați cu vârste între 18 și 26 de ani din toate provinciile țării. Sub patronajul Jeunesses Musicales din Austria și cu sprijinul instituțiilor culturale austriece, WJO a câștigat recunoaștere internațională, participând la numeroase festivaluri și turnee europene.

Herbert Böck, dirijorul principal al orchestrei, are o carieră impresionantă, începându-și educația muzicală în renumitul Cor de Băieți din Viena. A studiat oboiul, dirijatul și compoziția la Academia de Muzică din Viena și a fost oboist principal al Orchestrei Simfonice Radio din Viena. Ca dirijor principal al Wiener Jeunesse Orchester, a câștigat primul premiu la Forumul Mondial al Tineretului Muzical din Moscova în 1998 și a condus numeroase turnee europene. A colaborat cu orchestre și coruri renumite din Europa, Rusia, Israel și SUA, dirijând lucrări corale-simfonice importante. De asemenea, a fost invitat să dirijeze la Opera Națională Norvegiană și a avut debuturi cu orchestre simfonice din Europa, inclusiv Filarmonica din Oslo și Orchestra Simfonică Giuseppe Verdi din Milano.

Concertul de la Ateneul Român va debuta cu Uvertura Candide de Leonard Bernstein, o lucrare plină de energie și optimism. În continuare, solistul Daniel Auner va interpreta Concertul pentru vioară în re major, op. 35 de Wolfgang Korngold, o compoziție bogată și evocatoare. Seara se va încheia cu Simfonia nr. 1 în re major, “Titanul” de Gustav Mahler, o capodoperă monumentală ce va sublinia virtuozitatea și măiestria orchestrei.

Al șaselea din cele nouă concerte programate pentru ediția a 13-a  Festivalul Internațional ”Vara Magică”, acest concert promite să fie un eveniment muzical remarcabil, o ocazie deosebită de a ne bucura de talentul tinerilor muzicieni austrieci și măiestria dirijorului Herbert Böck. Nu ratați această ocazie de a vă bucura de o seară de muzică clasică de cea mai înaltă calitate la Ateneul Român.

Biletele sunt disponibile online pe bilete.ro și fizic la Casa de Bilete a Festivalului deschisă la Ateneul Român, intrarea din strada Benjamin Franklin nr. 1-3, de luni până vineri, între orele 10:00-12:00 și 17.00- 19.00.