Pe 23 și 24 iulie 2025, Ateneul Român devine scena unui eveniment rar și cu adevărat remarcabil: Integrala Concertelor pentru Pian și Orchestră de Ludwig van Beethoven, cu Orchestra Festivalului Vară Magică și Andrei Licareț – solist și dirijor.
Miercuri, 16 iulie 2025, la Ateneul Român vom avea parte de o veritabilă călătorie prin lumea valsului – o formă muzicală elegantă care, deși aparent ușoară, ascunde profunzimi emoționale și nuanțe expresive infinite. De la farmecul nostalgic al lui Drdla sau Vecsey, până la lirismul copleșitor al lui Ceaikovski, fiecare lucrare aduce o culoare diferită în acest mozaic sonor.
Într-o lume în care grandoarea concertelor simfonice domină adesea peisajul muzicii clasice, muzica de cameră rămâne o oază de intimitate și profunzime. Este genul care permite publicului să se apropie cu adevărat de interpretare, de emoția sinceră a fiecărei fraze muzicale și de dialogul subtil dintre instrumentiști. Acest concert își propune tocmai acest lucru: să celebreze frumusețea muzicii de cameră și legătura vie dintre artist și ascultător.
Publicul va putea asculta lucrări pline de grație și fantezie, precum Valse bluette și Serenada de Riccardo Drigo, delicatețea lui Souvenir de Franz Drdla sau dramatismul din Valse triste de Franz von Vecsey. Își vor face loc și miniaturi poetice precum La poupée valsante de Ede Poldini (în aranjamentul virtuoz al lui Jascha Heifetz), À la bien-aimée de Eduard Schütt, dar și capodopere precum Valse sentimentale și Valsul florilor din Spărgătorul de nuci de Ceaikovski, ori Valsul tristeții de Jean Sibelius. Nu vor lipsi nici faimoasele pasaje din Serenadele de Ceaikovski și Dvořák – fiecare dintre ele evocând o lume întreagă în câteva pagini muzicale.
Acest univers sonor va prinde viață prin sensibilitatea și rafinamentul unui ansamblu de excepție:
🎻 Radu Dunca – vioară
Un muzician cu o carieră solidă în spatele său, Radu Dunca impresionează prin claritatea frazării și printr-un sunet cald, bine conturat. Prezența sa scenică este una echilibrată și expresivă, capabilă să aducă în prim-plan cele mai fine nuanțe ale partiturii.
🎻 Tiberiu Branga – vioară
Cu o experiență vastă atât în orchestră, cât și în ansambluri camerale, Tiberiu Branga îmbină tehnica impecabilă cu un temperament artistic viu. Este un partener muzical atent și un constructor fin al echilibrului sonor în cadrul ansamblului.
🎻 Iulia Goiană – vioară
Tânăra violonistă Iulia Goiană aduce prospețime și o bucurie autentică a cântului. Cu o sonoritate curată și o mare atenție la detalii, contribuie decisiv la conturarea unei texturi camerale coerente și pline de expresivitate.
🎻 Constantin Borodin – violoncel
Un instrumentist cu o mare experiență de scenă, Constantin Borodin este apreciat pentru lirismul său profund și pentru capacitatea de a susține un discurs muzical cu forță și eleganță. Violoncelul său adaugă ancoră și profunzime întregului ansamblu.
🎻 Săndel Smărăndescu – contrabas
Un nume de referință în lumea muzicală românească, Săndel Smărăndescu aduce robustețe și rafinament în egală măsură. Prezența sa conferă o bază solidă ansamblului, dar și un timbru plin de noblețe.
🎹 Raluca Elena Ouatu – pian
Cu o tehnică strălucitoare și o sensibilitate artistică aparte, Raluca Elena Ouatu este pianistul ideal pentru un astfel de program. Știe să susțină cu discreție și rafinament, dar și să strălucească acolo unde partitura cere un dialog energic și viu.
Acest concert este mai mult decât o seară muzicală – este o invitație de a pătrunde într-o lume sonoră rafinată, în care fiecare sunet poartă un gest, o emoție, o poveste. Valsurile din program nu sunt simple dansuri, ci reflecții muzicale ale frumuseții, melancoliei, visării și pasiunii.
Vă invităm așadar miercuri 16 iulie la Ateneul Român pentru a vă delecta cu o interpretare camerală a valsului și să vă reconectați cu muzica la cel mai personal și sincer nivel!
Pe măsură ce serile de vară se împletesc cu rafinamentul muzicii clasice, Festivalul Internațional Vara Magică își continuă desfășurarea la Ateneul Român cu un eveniment de excepție: concertul intitulat „Nemuritorul Beethoven”, care aduce în prim-plan esența geniului vienez interpretată de unii dintre cei mai apreciați muzicieni ai momentului.
Concertul de miercuri, 9 iulie, ne propune o formulă excepțională: Orchestra de Tineret a Republicii Moldova, un ansamblu energic și matur artistic, sub bagheta inspirată a dirijorului Benjamin Ellin, avându-i ca soliști pe trei dintre cei mai apreciați soliști ai momentului: Alexandru Tomescu la vioară, Sînziana Mircea la pian și Stefan Cazacu la violoncel. În această formulă de forțe, concertul devine nu doar o simplă interpretare a unor partituri celebre, ci o celebrare a vitalității, a dialogului între generații și a universalității muzicii clasice.
Dirijorul Benjamin Ellin, recunoscut pentru versatilitatea și intensitatea viziunii sale muzicale, va conduce orchestra într-o lectură care promite să aducă atât rigoare cât și prospețime operei beethoveniene. Colaborările sale internaționale și implicarea sa în proiecte artistice interdisciplinare îl recomandă ca un lider muzical capabil să scoată la iveală cele mai subtile nuanțe ale fiecărei lucrări.
Cei trei soliști ai serii sunt, fără îndoiala, artiști de prim rang ai scenei românești, dar și internaționale. Alexandru Tomescu, unul dintre cei mai iubiți violoniști ai României, ne așteptăm că fi – așa cum ne-am obișnuit – impresionant prin virtuozitatea și expresivitatea sa profundă, calități care l-au consacrat pe cele mai mari scene ale lumii. Alături de el, Sînziana Mircea, pianista cu o carieră internațională în plină ascensiune, va aduce o notă de rafinament poetic și pasiune autentică fiecărui pasaj solistic. Completând acest trio de excepție, Ștefan Cazacu, violoncelistul care continuă cu grație tradiția unei familii muzicale de renume, va oferi publicului o interpretare încărcată de emoție și forță interioară.
Programul serii este o călătorie prin trei dintre cele mai captivante lucrări ale lui Beethoven, fiecare cu propria sa lume emoțională și cu propriul mesaj artistic. Concertul va debuta cu Uvertura „Coriolan”, o piesă dramatică și tensionată, inspirată din tragedia lui Heinrich von Collin, care dezvăluie încă din primele măsuri conflictul interior al eroului și destinul său tragic. Această uvertură servește ca o deschidere energică și intensă, oferind o rampă de lansare ideală pentru întreaga seară.
Momentul central al programului va fi Triplu concert în Do major pentru vioară, violoncel și pian, op. 56, o lucrare rar interpretată, dar de o frumusețe aparte. În această piesă, Beethoven creează un echilibru fin între solist și orchestră, transformând fiecare instrument într-un personaj al unei povești muzicale bogate în culori și emoții. Cei trei soliști vor avea ocazia să dialogheze între ei și cu orchestra, într-o formă de comunicare muzicală ideală pentru o vară plină de armonii.
Concertul se va încheia cu una dintre cele mai apreciate și iubite simfonii ale compozitorului – Simfonia nr. 7, o capodoperă a ritmului și a energiei pure, descrisă de Richard Wagner drept „apoteoza dansului”. Cu un final exploziv, această simfonie este o adevărată sărbătoare a vieții și a spiritului uman, o concluzie perfectă pentru o seară dedicată geniului beethovenian.
Așadar, vă invităm cu drag la Ateneul Român, miercuri 9 iulie, să vă bucurați de această experiență sonoră profundă și vibrantă, unde muzica lui Beethoven va prinde viață prin interpretările unor artiști de excepție, într-un cadru care a devenit, vară de vară, un adevărat sanctuar al muzicii.
Miercuri, 2 iulie 2025, de la ora 19:30, Ateneul Român va răsuna sub semnul armoniei și al geniului muzical absolut. Debutul ediției a XIV-a a Festivalului Vara Magică aduce în prim-plan un concert cu totul special, intitulat „Mozart Forever”, o celebrare a capodoperelor compozitorului vienez care a marcat definitiv istoria muzicii. Evenimentul promite o seară de neuitat, plină de rafinament, emoție și virtuozitate.
Protagonista serii este Camerata Regală, o orchestră de cameră care s-a impus în ultimii ani prin profesionalism, coerență stilistică și o sonoritate aparte. Formată din muzicieni tineri, dar deja consacrați, Camerata a devenit un nume de referință pe scenele românești și internaționale, reușind să cucerească publicul prin fiecare apariție.
La pupitrul dirijoral se va afla Constantin Grigore, un artist cu o prezență elegantă și o viziune clară asupra discursului muzical. Experiența sa vastă și afinitatea pentru repertoriul clasic garantează o interpretare echilibrată și plină de expresivitate a lucrărilor lui Mozart.
Concertul îl va avea ca solist pe clarinetistul Petru Pane, un tânăr muzician de excepție, apreciat pentru sensibilitatea interpretativă și pentru profunzimea cu care abordează partiturile. În Concertul pentru clarinet în La major, K.622, Pane va avea ocazia să dezvăluie întregul spectru de culori și nuanțe ale acestui instrument, într-o lucrare de o frumusețe tulburătoare.
Programul serii este un omagiu adus exclusiv lui Wolfgang Amadeus Mozart. În deschidere, publicul va fi întâmpinat de vivacitatea și eleganța Uverturii operei „Nunta lui Figaro”, o piesă plină de energie și spirit teatral. Va urma Concertul pentru clarinet, una dintre ultimele și cele mai îndrăgite lucrări ale compozitorului, ce combină lirismul profund cu o tehnică rafinată. În a doua parte a serii, va fi interpretată Simfonia nr. 41, supranumită „Jupiter” – o capodoperă a simfonismului clasic, ce impresionează prin forță, echilibru și complexitate contrapunctică.
Vă invităm așadar să pășiți în universul muzicii lui Mozart, alături de unii dintre cei mai valoroși artiști ai momentului, într-un cadru de poveste – Ateneul Român. Festivalul Vara Magică vă așteaptă să trăiți bucuria muzicii la cel mai înalt nivel!
Festivalul Internațional ”Vară Magică” revine la Ateneul Român din București, cu opt seri de muzică clasică, desfășurate între 2 iulie și 13 august, în fiecare miercuri (și într-o joi), de la ora 19:30.
Ajuns la ediția a XIV-a, festivalul păstrează direcția artistică apreciată de public și propune în 2025 tema „Maeștri și capodopere” – un parcurs muzical construit în jurul marilor compozitori și al unor interpreți de prim-plan ai scenei clasice românești și internaționale.
Deschiderea are loc miercuri, 2 iulie, cu „Mozart Forever” – un concert integral dedicat compozitorului vienez, cu Orchestra Camerata Regală, dirijor Constantin Grigore și solistul Petru Pane la clarinet. Programul concertului inaugural va fi și el pe măsură. Uvertura „Nunta lui Figaro” reflectă măiestria lui Mozart de a îmbina energia ritmică cu umorul subtil, creând o atmosferă vibrantă și anticipativă pentru opera sa comică. Concertul pentru clarinet în A major, K. 622, scris pe măsura unei prietenii apropiate cu clarinetistul Anton Stadler, este o lucrare de o delicatețe rară, în care clarinetul își dezvăluie capacitatea de a exprima atât fragilitatea, cât și profunzimea emoțională. În incheiere, Simfonia nr. 41 „Jupiter”, ultima și una dintre cele mai impresionante simfonii ale lui Mozart se remarcă prin complexitatea sa contrapunctică, fiind o capodoperă ce unifică tehnica sofisticată cu o forță expresivă care transcende timpul.
Pentru această ediție, organizatorii au pregătit pentru iubitorii muzicii clasice o serie de concerte deosebite. Astfel, pe 23 și 24 iulie (miercuri și joi), va fi prezentată Integrala concertelor pentru pian de Beethoven, unde Andrei Licareț va fi atât solist, cât și dirijor: un adevărat maraton al muzicii clasice. Pe apreciatul violonist Alexandru Tomescu, prezent în festival în două rânduri – pe 9 iulie și 6 august, spectatorii îl vor putea întâlni alături de Orchestra de Tineret a Republicii Moldova cu un program Beethoven, dar și alături de Dragoș Ilie, solist chitară, într-un Recital Paganini. De asemenea, o seară desosebită va fi pe 16 iulie, când Ansamblul Cameral al Filarmonicii „George Enescu” lansează o Invitație la vals. Festivalul se va încheia în data de 13 august cu un concert aniversar, dedicat celor 50 de ani de carieră a violonistului Liviu Prunaru, alături de Orchestra de Cameră Radio.
Dorin Ioniță, inițiatorul festivalului, ne mărturisește: „În fiecare vară, încercăm să aducem mai mult decât muzică pe scena Ateneului: dorim să creăm întâlniri unice și emoții autentice care să rămână vii în inimile noastre. Ediția din acest an, „Maeștri și capodopere”, celebrează artiști cu viziune și lucrări care transcend timpul, atingându-ne sufletul într-un mod profund. Fiecare seară de festival este gândită pentru a fi o experiență memorabilă, care nu doar îmbogățește, ci și apropie, lăsând o amprentă de neșters, asemenea muzicii de calitate.”
Biletele și abonamentele sunt disponibile online pe www.bilete.ro/festivalul-vara-magica, cât și la Casa de Bilete deschisă la Ateneul Român, în fiecare zi de luni până vineri, între orele 10:00-12:00 și 17:00-19:00. Mai multe detalii puteți găsi pe site-ul festivalului www.varamagica.ro și pe cel al organizatoruluiwww.lanto.ro.
Muzica clasică este un univers vast și fascinant, unde maeștri precum Beethoven, Mozart, Bach, Tchaikovsky și Paganini au lăsat capodopere care continuă să răsune cu intensitate în marile săli de concert ale lumii. Dar ce îi face pe acești compozitori atât de importanți? De ce lucrările lor au ajuns să fie lucrări de referință și ce anume le face nemuritoare?
Geneza capodoperelor – Ingrediente pentru eternitate
Unul dintre cele mai fascinante aspecte ale muzicii clasice este modul în care unele lucrări reușesc să rămână relevante și apreciate de-a lungul decadelor, chiar și de secole. Capodoperele lui Beethoven, Mozart, Tchaikovsky sau Paganini nu sunt doar produse ale unei tehnici impecabile, ci și reflecții ale geniului lor creativ. Ele sunt, în esență, o fuziune între structuri muzicale complexe și o profunzime emoțională rar întâlnită.
De exemplu, „Simfonia nr. 7” de Beethoven sau „Lacul lebedelor” al lui Tchaikovsky nu sunt doar lucrări remarcabile prin tehnica lor, ci și prin capacitatea lor de a evoca un spectru larg de emoții. Inovațiile tehnice, armoniile surprinzătoare, dar și abilitățile extraordinare ale acestor compozitori de a transmite sentimente și povești prin muzică sunt esențiale pentru statutul de capodoperă al acestor lucrări.
Leonard Bernstein, celebrul dirijor și compozitor american, a avut o apreciere profundă pentru lucrările lui Beethoven, considerându-le esențiale pentru dezvoltarea muzicii clasice și pentru înțelegerea umanității prin muzică. Bernstein a vorbit frecvent despre Beethoven cu un mare respect, recunoscându-i geniul de a transforma muzica simfonică și de a adânci semnificațiile emoționale și filozofice ale lucrărilor sale.
În ceea ce privește compozițiile lui Beethoven, Bernstein a subliniat faptul că Beethoven nu a fost doar un inovator tehnic, ci și un creator al unei noi limbaje muzicale care a influențat profund întreaga muzică occidentală. Bernstein spunea despre Beethoven că „nu este doar un muzician, ci un creator de idei”, referindu-se la faptul că lucrările lui Beethoven nu se limitează doar la aspectul sonor, ci adresează și probleme filozofice, umaniste, legate de condiția umană, libertate, suferință și triumf. În opinia lui Bernstein, Beethoven a fost un „rebel” în muzică, al cărui spirit continuă să răsune în fiecare interpretare a lucrărilor sale.
Un alt subiect fascinant în muzica clasică este faptul că nu toate lucrările marilor compozitori au avut aceeași soartă. De ce unele lucrări sunt considerate „capodopere” recunoscute universal, iar altele au rămas relativ necunoscute? Aceasta nu se datorează doar contextului istoric sau preferințelor culturale, ci și impactului emoțional pe care lucrările respective îl au asupra audienței.
Lucrările care rezonează cu ascultătorii nu sunt întotdeauna cele care sunt tehnic cele mai complexe, ci acelea care reușesc să stabilească o legătură profundă cu sufletul audienței. De exemplu, „Nunta lui Figaro” de Mozart nu este doar o capodoperă a comediei muzicale, ci și o lucrare cu o energie vibrantă care captează esența umană într-un mod universal. Pe de altă parte, lucrările mai puțin cunoscute pot să fi avut impact doar asupra unui grup restrâns de audiență în vremea lor.
Unul dintre cele mai importante aspecte ale muzicii clasice este echilibrul dintre tehnica extraordinară a compozitorilor și plăcerea auditivă pe care lucrările lor o provoacă. În timp ce virtuozitatea compozitorilor precum Paganini este un element remarcabil, mulți ascultători de muzică clasică nu sunt profesioniști și se conectează la muzică printr-o cu totul altă abordare.
Așadar, ce face ca o lucrare să fie apreciată de publicul larg? Unele dintre cele mai apreciate lucrări nu sunt doar complicate tehnic, ci sunt și accesibile emoțional. Acestea reușesc să exprime idei și sentimente universale care sunt înțelese dincolo de barierele tehnice. Este vorba despre acea „magie” pe care o aduce muzica: frumusețea unei lucrări ce te poate face să plângi, să râzi sau să visezi, indiferent de cunoștințele tale muzicale.
Muzica clasică are o putere extraordinară de a transcende timp și spațiu. Capodoperele unor compozitori ca Mozart sau Vivaldi nu doar că sunt tehnic impecabile, dar sunt și extrem de accesibile emoțional. Ele pot vorbi inimii ascultătorului din orice colț al lumii, indiferent de vârstă sau cultură. De exemplu, „Anotimpurile” de Vivaldi sunt recunoscute și iubite pentru frumusețea lor simplă, dar profundă, în timp ce „Simfonia nr. 7” de Beethoven a ajuns să fie un simbol al triumfului și al speranței în fața adversităților.
Unii dintre cei mai mari compozitori au reușit să imortalizeze nu doar muzica lor, ci și momente de schimbare culturală și socială. Beethoven, care a compus în perioada de tranziție între perioada clasică și romantică, a reușit să creeze lucrări ce vorbesc despre libertate, luptă și viziune, făcându-le relevante pentru orice epocă.
Fiecare dintre compozitorii menționați a avut o cale diferită spre recunoaștere, însă, în cele din urmă, toți au fost validați de propria lor capodoperă. Beethoven, de exemplu, a fost adesea văzut ca un vizionar, dar și un personaj controversat în timpul vieții sale. Abia după moartea sa, în special prin intermediul interpreților și dirijorilor din secolul al XIX-lea, muzica sa a fost complet apreciată. Lucrările sale au revoluționat muzica simfonică și sunt acum considerate fundamentale în repertoriul clasic.
Mozart, în schimb, a avut parte de o carieră strălucitoare și a fost deja foarte apreciat în timpul vieții sale, având un impact enorm asupra muzicii din Viena și nu doar. Totuși, după moartea sa prematură, lucrările sale au fost interpretate și apreciate pe scară largă, devenind un simbol al eleganței și al complexității muzicale.
Paganini, cunoscut pentru virtuozitatea sa uluitoare la vioară, a fost, în timpul vieții sale, un adevărat star al scenei muzicale. Dar, spre deosebire de Beethoven sau Mozart, Paganini a fost și subiectul multor mituri legate de abilitatea sa extraordinară. Deși în timpul vieții sale era deja apreciat, reputația sa de „diavolul la vioară” a ajutat la consolidarea unui cult al personalității în jurul său, care a rămas viu și astăzi.
Tchaikovsky, deși adesea considerat un compozitor al melancoliei și al sensibilității, a avut o carieră marcată de nesiguranțe și critici. Totuși, lucrările sale, în special baletele precum „Lacul lebedelor” și „Spărgătorul de nuci”, au devenit unele dintre cele mai iubite și interpretabile lucrări ale muzicii clasice, validându-l ca un titan al muzicii romantice.
Chiar și în fața avansurilor tehnologice și a evoluției muzicii moderne, capodoperele muzicii clasice rămân relevante și apreciate. Aceste lucrări continuă să inspire și să adune mii de oameni în sălile de concert, la fel cum o fac la festivaluri de renume, precum „Vară Magică”. Interesul pentru interpretările noi ale acestor lucrări – oferite de orchestre și soliști de talie internațională – demonstrează cât de profundă este legătura dintre muzică și public.
Astăzi, în fața unor transformări muzicale radicale și a noilor tehnologii care au schimbat modul în care percepem muzica, marele atu al muzicii clasice rămâne autenticitatea și universalitatea sa. Aceste lucrări nu sunt doar partiture pe hârtie, ci un limbaj universal care vorbește dincolo de cuvinte și care face legătura între oameni și istorie.
Muzica clasică este nemuritoare nu doar datorită tehnicii excepționale a maeștrilor săi, ci și datorită impactului emoțional profund pe care îl provoacă. În capodoperele lor, compozitorii precum Beethoven, Mozart, Tchaikovsky și Paganini au reușit să îmbine complexitatea muzicală cu simplitatea expresivității, oferind lucrări ce continuă să captiveze audiențe din întreaga lume. Aceste lucrări nu sunt doar muzică, sunt povești ce trăiesc în fiecare notă și care transcend timpul, rămânând mereu actuale și pline de semnificație.
Vă asteptăm la Ateneu!
Festivalul Vară Magică vă invită să trăiți o experiență unică în acest sezon estival, o oportunitate excelentă de a asculta și de a vă bucura de capodoperele nemuritoare ale marilor maeștri ai muzicii clasice, într-o atmosferă de magie și cultură, într-un cadru perfect pentru a împărtăși bucuria muzicii alături de cei dragi.
În perioada 2 iulie – 13 august 2025, Ateneul Român va fi gazda celei de-a XIV-a ediții a Festivalului Internațional Vară Magică, cu tema Maeștri și Capodopere.
Festivalul propune opt concerte (în fiecare miercuri seară, așa cum și-a obișnuit publicul fidel, și o zi de joi, cu începere de la ora 19:30) care aduc în prim-plan lucrări ale marilor compozitori: Beethoven, Mozart, Bach, Ceaikovski, Paganini și Vivaldi, interpretate de artiști de renume.
Momentele de vârf ale ediției din acest an includ:
Biletele și abonamentele sunt deja disponibile aici: https://www.bilete.ro/festivalul-vara-magica. Abonamentele beneficiază de reducere de 10% până la 25 mai a.c.
Deschiderea festivalului va avea loc pe 2 iulie cu Mozart Forever, sub bagheta dirijorului Constantin Grigore și cu participarea clarinetistului Petru Pane.
Festivalul Internațional Vară Magică se încheie pe 13 august, cu concertul Orchestrei de Cameră Radio, avându-l ca solist pe violonistul Liviu Prunaru.
Programul complet este disponibil aici
Inițiatorul acestui festival, Dorin Ioniță: ”Ediția din acest an aduce împreună muzicieni de renume și ”hituri” ale repertoriului clasic, într-o serie de concerte care promit să transforme serile de vară în experiențe artistice, care să rămână mult timp în amintirile spectatorilor. Firul roșu al acestei ediții este ”Maeștri și capodopere”. Așadar, pe scenă vor fi maeștri muzicieni contemporani care vor interpreta capodopere ale maeștrilor compozitori din toate timpurile. Vă invităm să ne bucurăm împreună de opt seri de muzică excepțională în ambianța unică a Ateneului Român. Ca în fiecare an, promit să nu vă dezamăgesc!”
Ne bucurăm nespus să anunțăm că și în vara acestui an, tradiția continuă: Festivalul Internațional „Vară Magică” revine cu cea de-a XIV-a ediție! Cu același standard înalt de calitate muzicală și eleganță culturală, festivalul promite să transforme serile toride de vară în adevărate oaze sonore de rafinament și emoție la Sala Mare a Ateneului Român, între 2 iulie și 13 august 2025.
Tema acestui an, „Maeștri și capodopere”, vorbește de la sine. Vom celebra marii compozitori ai lumii și lucrările lor nemuritoare, aduse la viață de artiști excepționali, în cadrul unui program atent curatoriat, care aduce împreună frumusețea clasicului cu prospețimea interpretării contemporane.
Deschiderea festivalului are loc pe 2 iulie, sub semnul geniului mozartian. Sub titlul „Mozart Forever”, Orchestra Camerata Regală, dirijată de Constantin Grigore, alături de clarinetistul Petru Pane, ne va purta într-o călătorie prin capodoperele lui W. A. Mozart: de la exuberanța uverturii operei „Nunta lui Figaro” la delicatețea Concertului pentru clarinet în La major și grandioasa Simfonie nr. 41 „Jupiter”.
Pe 9 iulie, vom pătrunde în universul unui alt titan al muzicii clasice: Ludwig van Beethoven. Sub titlul „Nemuritorul Beethoven”, Orchestra de Tineret a Republicii Moldova, dirijată de Jesko Sirvend, va oferi un regal sonor în compania a trei soliști de excepție – Alexandru Tomescu, Sînziana Mircea și Ștefan Cazacu – interpretând Triplu concert op. 56, Uvertura „Coriolan” și monumentala Simfonie nr. 7.
Seara de 16 iulie va fi una poetică și plină de grație, cu programul „Invitație la vals”, prezentat de Ansamblul Cameral al Filarmonicii „George Enescu”. O colecție de valsuri celebre, semnate de compozitori precum Drigo, Dvořák, Ceaikovski, Sibelius sau Vecsey, ne va aminti că dansul poate fi și o formă de muzică pură – lirică, elegantă și plină de nostalgie.
Pe 23 iulie, pianistul Andrei Licareț debutează un proiect ambițios: „Beethoven – Integrala concertelor de pian”, în două seri consecutive. În prima seară, alături de Orchestra Festivalului Vară Magică, vom asculta concertele nr. 2, 3 și 4 – o adevărată demonstrație de forță, sensibilitate și viziune artistică.
Continuarea acestui maraton beethovenian are loc pe 24 iulie, cu interpretarea Concertelor nr. 1 și 5 – „Imperialul”. Cu aceeași formulă, Andrei Licareț – dirijor și solist – promite o experiență memorabilă pentru orice meloman dornic să descopere sau să redescopere esența creației beethoveniene.
Concertul din 30 iulie, „Bijuterii muzicale”, aduce în prim-plan finețea expresivă a Kameratei Kronstadt, sub bagheta lui Cristian Oroșanu, și strălucirea pianistului Constantin Sandu. De la meditația lui Albinoni la suitele vivace ale lui Holst, programul oferă o paletă sonoră sofisticată, completată de Bach și Mozart – garanți ai perfecțiunii clasice.
Pe 6 august, „Paganini Magic” va cuceri publicul cu un recital special susținut de violonistul Alexandru Tomescu și chitaristul Dragoș Ilie. Cele șase Sonate de Niccolò Paganini vor demonstra virtuozitate pură, dar și o conexiune aparte între două instrumente ce vibrează în armonie.
Ediția din acest an se va încheia pe 13 august cu o seară aniversară: „Liviu Prunaru – 50 de ani cu vioara”, alături de Orchestra de Cameră Radio. Sub dublă calitate de dirijor și solist, Liviu Prunaru va interpreta lucrări de Vivaldi și Ceaikovski, oferind un omagiu carierei sale impresionante și, totodată, o încheiere emoționantă a acestei ediții magice.
Așadar, vă invităm să vă bucurați de magia muzicii clasice chiar și în sezonul estival, într-un spațiu emblematic precum Ateneul Român, alături de cei mai buni muzicieni ai momentului și cele mai frumoase creații ale repertoriului universal.
Pentru program complet și bilete, accesați www.varamagica.ro sau www.lanto.ro și asigurați-vă locul în această călătorie sonoră de neuitat.
Ultimul concert al Festivalului Internațional Vară Magică, pe 21 august 2024 la Ateneul Român, va prezenta Orchestra Sinfonietta și Alexander Sitkovetsky, dirijor și solist la vioară Stradivarius. Programul include lucrări de Prokofiev, Mozart și Mendelssohn.
Festivalul Internațional Vară Magică, anul acesta la a XIII-a ediție, se apropie de final. După șapte concerte cu săli pline și arhipline, mai sunt doar două seri de miercuri în care bucureștenii și turiștii aflaţi în această vară fierbinte în capitala României se pot bucura de muzică de calitate în sala cu cea mai bună acustică din mijlocul orașului, Ateneul Român.
Miercuri, 14 august, de la ora 19:30, Orchestra Română de Tineret, condusă de maestrul Cristian Mandeal, avându-l solist pe clarinetistul Petru Pane, propune un program care cuprinde lucrări de Gioachino Rossini – Uvertura Wilhelm Tell, Luigi Bassi – Fantezia de concert pe teme din Rigoletto pentru clarinet și orchestră, Bela Kovacs – After You, Mr. Gershwin! pentru clarinet și orchestră și Antonin Dvorak – Simfonia nr.9 ”Din lumea nouă”.
Se anunță un concert ca desprins dintr-un film, cu piese numai bune pentru călătorii imaginare: Uvertura “Wilhelm Tell” de Gioacchino Rossini este una dintre cele mai recunoscute și iubite piese orchestrale. Uvertura este celebră pentru secțiunea sa finală vibrantă, adesea descrisă ca ”galop”, care evocă o călătorie eroică pe cal. Această lucrare a influențat cultura populară, fiind utilizată în diverse contexte, inclusiv în emisiuni de televiziune și filme. Luigi Bassi, un clarinetist și compozitor italian din secolul al XIX-lea, a compus Fantezia de concert pe teme din Rigoletto inspirată de opera lui Giuseppe Verdi. Această lucrare împletește cele mai frumoase arii și teme din “Rigoletto” într-o compoziție pentru clarinet și orchestră. After You, Mr. Gershwin! este o lucrare a clarinetistului și compozitorului maghiar Bela Kovacs, dedicată moștenirii muzicale a lui George Gershwin. Această piesă aduce un omagiu stilului distinctiv al lui Gershwin, îmbinând elemente de jazz și muzică clasică. Cele două piese vor fi interpretate la clarinet de talentatul Petru Pane. Simfonia nr. 9 în mi minor, op. 95, cunoscută sub titlul Din lumea nouă, este una dintre cele mai faimoase lucrări ale compozitorului ceh Antonin Dvorak. Compusă în 1893 în timpul șederii sale în Statele Unite, această simfonie reflectă influențele muzicii americane, inclusiv spiritul afro-american și cântecele tradiționale americane.
Concertul de închidere a Festivalului Vară Magică va avea loc miercuri, 21 august, de la ora 19:30, când Orchestra Sinfonietta, cu violonistul Alexander Sitkovetsky dirijor și solist, va interpreta lucrări de Serghei Prokofiev – Simfonia nr. 1, op. 25, Wolfgang Amadeus Mozart – Concertul nr. 5 în la major pentru vioară și orchestră, Felix Mendelssohn – Simfonia nr. 4. Un concert de închidere magic: compozitorul rus Serghei Prokofiev a compus Simfonia nr. 1, op. 25, cunoscută sub numele de “Simfonia Clasică”, în 1917. Această lucrare este un omagiu adus stilului clasic. Plină de grație, umor și vivacitate, Simfonia Clasică rămâne una dintre cele mai populare și accesibile lucrări ale lui Prokofiev. Concertul nr. 5 în la major, K. 219, pentru vioară și orchestră, cunoscut și sub numele de “Concertul turcesc”, este unul dintre cele mai iubite concerte pentru vioară ale lui Mozart. Compus în 1775, acest concert demonstrează măiestria lui Mozart în crearea unor dialoguri muzicale rafinate între solist și orchestră. Concertul este remarcabil pentru frumusețea melodiilor sale și pentru secțiunea finală în stil turcesc, plină de energie și culoare exotică. Simfonia nr. 4 în la major, op. 90, cunoscută sub numele de “Simfonia Italiană”, a fost compusă de Felix Mendelssohn în 1833, inspirată de călătoria sa în Italia. Lucrarea reflectă impresiile sale asupra peisajelor și culturii italiene, radiind bucurie și vitalitate. “Simfonia Italiană” este considerată una dintre cele mai fericite și energice lucrări ale lui Mendelssohn, plină de lumină și culoare.
Alexander Sitkovetsky, dirijor si solist în concertul de final al festivalului, este unul dintre cei mai renumiți violoniști-dirijori la nivel mondial. Este beneficiar al Programului Bowers și cântă la vioara „Parera” Antonio Stradivarius din 1679, care i-a fost cu generozitate încredințată de Beare’s International Violin Society.
Festivalul Internațional Vară Magică a devenit, după 13 ediţii, unul dintre evenimentele culturale estivale marcante și una dintre puținele manifestări de acest gen care aduce în prim-plan capitala României.
Biletele și abonamentele sunt disponibile online.
Biletele se găsesc și la Casa de Bilete a Ateneului Român, intrarea din strada Benjamin Franklin nr. 1-3, de luni până vineri, între orele 10:00-12:00 și 17:00-19:00.
Producător: Lanto
Parteneri: NIRO Investment Group, Borsec, Oscar Downstream, Luxten Lighting Company, Camera de Comerț și Industrie a Municipiului București, Marea Lojă Națională din România, Filarmonica „George Enescu”, Muzeul Național ”George Enescu”, Centrul Național de Artă ˶Tinerimea Română”.
Parteneri media: Radio România Muzical, Radio România Cultural, Liternet, IQads, Smark, Bucureștii vechi și noi.